Peste o treime dintre europeni afirmă că situația lor financiară este mai precară decât în urmă cu 12 luni, cei mai mulți în această situație fiind persoane cu venituri scăzute sau din grupa de vârstă 50 – 64 de ani, rezultă dintr-o analiză privind calitatea vieții in statele membre ale UE.
Fundația europeană pentru îmbunătățirea condițiilor de viața și de muncă (Eurofound) a publicat cea de-a treia analiză privind calitatea vieții în statele membre ale Uniunii Europene, din care rezultă că probabilitatea de a se fi confruntat cu consecințe financiare negative în ultimele 12 luni și de raporta mai multe dificultăți în asigurarea resurselor necesare este mai mare în rândul persoanelor cu venituri scăzute.
Acest grup raportează, de asemenea, mai multe probleme în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și viața privată, sănătatea și accesul la serviciile de asistență medicală.
Șomajul, în special cel pe termen lung, are un impact uriaș asupra bunăstării subiective. Cel mai ridicat nivel de excludere socială se găsește, astfel, în rândul persoanelor șomere pe termen lung, potrivit analizei.
„Femeile care lucrează pe bază de normă întreagă sunt mai susceptibile să raporteze probleme în legătură cu echilibrul dintre viața profesională și viața privată comparativ cu bărbații, acest aspect fiind accentuat în contextul în care forța de muncă este formată dintr-un număr din ce în ce mai mare de femei. De asemenea, femeile tind să fie mai puțin mulțumite decât bărbații de unele servicii publice, în special îngrijirea pe termen lung și serviciile de asistență medicală”, se arată în analiză.
În sudul și estul Europei, mai multe dezavanțaje
Țările care raportează o mai bună calitate a vieții sunt cele din nordul și vestul UE, în timp ce în sudul și estul Europei sunt exprimate mai multe dezavanțaje.
Mai puțin de 30 la sută dintre persoanele din Grecia, Slovacia și Portugalia și 80 la sută dintre persoanele din Danemarca și Suedia și-au exprimat optimismul cu privire la viitor, nivelurile satisfacției în legătură cu situația personală rămânând relativ ridicate în toate statele membre, conform aceleiași analize.
„Mai mult de unul din trei respondenți au afirmat că situația lor financiară este mai precară decât în urmă cu 12 luni – în special persoanele cu venituri scăzute și cele din grupa de vârstă 50 – 64 de ani. Cele mai vulnerabile grupuri au manifestat cea mai mare scădere a bunăstării subiective în intervalul dintre sondaje”, rezultă din analiza Eurofound.
Familia continuă să aibă un rol important în toate țările, ca bază a contactelor sociale și sursă principală de sprijin pentru satisfacerea nevoilor zilnice sau urgente, iar implicarea în munca neremunerată, în special îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă, continuă să fie la un nivel ridicat.
„Există o scădere a încrederii în instituțiile publice, în special în guverne și parlamente la nivel național. Această scădere este deosebit de evidentă în țările care au fost cel mai sever afectate de criza economică. Satisfacția vieții este asociată cu venitul, dar în mare măsură și cu sănătatea precară. Trebuie să se acorde atenție atât inegalităților în ceea ce privește sănătatea în general, dar în special sănătății precare a persoanelor în vârstă din Europa Centrală și de Est”, rezultă din analiză.
De asemenea, deși impactul crizei asupra satisfacției vieții poate să nu fie imediat evident, scăderea sentimentului de fericire și optimism este deja vizibilă.
„Deși atenția factorilor de decizie ar trebui să se concentreze în principal pe grupurile vulnerabile, ar trebui să se ia în considerare și situația persoanelor care la prima vedere par avantajate, dar care în realitate se confruntă cu probleme legate de încadrarea în muncă, datorii, nesiguranța în legătură cu locuința și accesul la servicii. Persoanele raportează dificultăți din ce în ce mai mari în ceea ce privește obținerea unui echilibru între viața profesională și viața de familie și este necesar să fie recunoscuți lucrătorii – în general femei – care au în sarcină responsabilitatea îngrijirii unor persoane în vârstă”, mai notează inițiatorii analizei.
Situația dezavantajată a persoanelor care nu sunt încadrate în muncă este gravă, iar impactul negativ al șomajului crește odată cu durata acestuia – aspect reflectat în satisfacția redusă a vieții, excluderea socială mai mare și încrederea scăzută în alte persoane.
Tensiuni între cei bogați și cei săraci
Potrivit inițiatorilor analizei, există o percepție din ce în ce mai pregnantă a rupturii dintre grupurile rasiale și etnice și o proporție din ce în ce mai mare de persoane identifică tensiuni între cei bogați și cei săraci.
Deși calitatea locuinței pare să se fi îmbunătățit pentru numeroase persoane, securitatea percepută a locuinței a scăzut, în special în rândul persoanelor care au un credit ipotecar, iar acest aspect a putut fi observat în toate grupele de vârstă, fiind recomandate măsuri pentru creșterea securității locuinței și pentru prevenirea dificultăților economice.
Studiul mai arată că din ce în ce mai multe nașteri au loc în afara instituției căsătoriei, iar gospodăriile cu părinți singuri par a fi dezavantajare în cele mai multe domenii ale calității vieții.
Activitățile desfășurate pe teren pentru cel de-al treilea sondaj privind calitatea vieții (EQLS) în cele 27 de state membre au avut loc din septembrie 2011 până în februarie 2012, majoritatea interviurilor fiind finalizate în ultimul trimestru al anului 2011. Sondajul a vizat persoanele cu vârste peste 18 ani, rezidenți în UE de cel puțin șase luni. În funcție de dimensiunea populației, au fost efectuate între 1.000 și 3.000 de interviuri în fiecare stat membru.
