Peste o sută de suceveni, diagnosticați cu boală alcoolică a ficatului

110 persoane au intrat anul trecut în statisticile Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava, după ce, din cauza consumului abuziv de alcool, au fost diagnosticate cu boală alcoolică a ficatului. Dintre acestea, 34 sunt femei, iar restul sunt bărbați. Din totalul persoanelor care, în 2011, și-au făcut ficatul praf din cauza alcoolului, 82 au vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, iar 28 între 65 ani și peste.
De remarcat că aceste cifre nu reflectă amploarea consumului de alcool în județ, cu efectele sale devastatoare asupra sănătății, în special asupra ficatului. Și asta, deoarece, din cauze necunoscute încă, o treime dintre consumatorii cronici de alcool nu au consecințe hepatice. Ceilalți dezvoltă ficat gras, hepatită alcoolică sau ciroză, precum și pancreatită cronică, cardiomiopatie dilatativă sau afecțiuni neuro-psihiatrice.
Alcoolul, considerat de medici un drog
Dr. Irina Badrajan, medic primar de medicină generală Suceava, a vorbit ieri despre alcoolism ca despre un tip de dependență de drog. Medicul sucevean a arătat că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște alcoolismul drept o boală, definită ca o sumă de tulburări mintale și comportamentale legate de ingestia de alcool. Alcoolul, substanță psihoactivă, adică energizantă atât cât ține efectul ei, este în același timp o substanță toxică cu efecte nefaste asupra sănătății, fiind la originea tulburărilor fizice, psihice și sociale, a explicat medicul.
Dr. Irina Badrajana declarat: „După OMS, alcoolismul este acut, adică legat de consumul ocazional și fără fenomene de dependență, și cronic, atunci când consumul este repetat, zilnic, obișnuit deasupra nivelului de toxicitate și când nu are ca obiectiv beția. De asemenea, alcoolismul se împarte în două categorii, respectiv dependență și abuz. Cei care sunt dependenți de alcool își petrec o mare parte din timp pentru a face rost de el și pentru a bea”.
Cauza alcoolismului nu este cunoscută
Medicul a precizat că alcoolul creează dependență fizică și psihică. Dependența fizică se manifestă printr-o nevoie imperioasă de a crește doza de alcool până la beție sau până la obținerea efectelor dorite ale dependenței, în acest caz apărând boli legate de consumul de alcool, pierderi de memorie legate de momentul ingestiei de alcool, fenomene de sevraj atunci când este întrerupt consumul acestuia.
Cauza alcoolismului nu este cunoscută. Se cunosc numai unii factori care au rol în dezvoltarea acestei boli și care pot fi de natură psihologică (nevoia de a înăbuși anxietatea, conflicte în relațiile sociale și familiale, depresie, scăderea stimei de sine) și de natură socială (stilul de viață stresant, acceptarea socială a consumului de alcool, posibilitatea de a procura cu ușurință alcool, presiunea anturajului).
Efectele alcoolului asupra sistemului nervos central sunt deprimante, mai spune medicul. Sub acțiunea acestuia scade activitatea nervoasă, apare anxietatea, sunt inhibate funcțiile cerebrale, se creează o stare de tensiune nervoasă. Chiar și câteva pahare pot schimba comportamentul și abilitățile, afectând concentrarea și judecata.
Dr. Irina Badrajan a precizat: „Câteva simptome ale alcoolismului sunt reprezentate de durerile abdominale, confuzia, consumul de alcool de unul singur, episoade de violență la băutură, ostilitate, incapacitatea de a se opri de la băutură, găsirea de scuze pentru a bea, grețuri și vărsături, refuzul de a mânca, aspectul neglijent, tendința de a face glume nepotrivite cu mimică exagerată, băutul pe ascuns, tremurăturile matinale”.
Sevrajul apare când creierul se adaptează la alcool și nu mai funcționează fără acest drog
Abstinența la alcool sau criza de sevraj se dezvoltă deoarece creierul se adaptează la alcool și nu poate funcționa bine fără drog, adaugă medicul, subliniind că simptomele de sevraj pot include anxietate, confuzie, halucinații, creșterea tensiunii arteriale, scăderea apetitului, grețuri și vărsături neliniște sau nervozitate, tremurături și rar moarte. Odată ingerat, alcoolul se absoarbe la nivelul tubului digestiv, începând din cavitatea bucală, fără a necesita o digerare, și provoacă pe termen scurt o beție acută caracterizată printr-o stare de ebrietate, încetinirea reflexelor, diminuarea vigilenței, o stare de euforie sau, din contra, de tristețe, tulburări de echilibru și vasodilatație. Starea de beție poate avansa până la comă și în unele cazuri până la deces, completează medicul
Pe termen scurt, consumarea alcoolului poate provoca gastrită, hepatită acută alcoolică, grețuri și vărsături, sindromul „feței de lemn”.
Tratamentul alcoolismului este medicamentos, psihologic, psihiatric, social și educațional
Pe termen mediu și lung efectele sunt mai stabile și mai grave: nevrite multiple, encefalopatie, demență, halucinoză, ciroză, pancreatită, hipertensiune arterială, varice esofagiene, grave tulburări de sexualitate. De asemenea, trebuie menționat riscul de cancer de ficat, pancreas, al cavității bucale, de stomac, de sân. Asupra sarcinii, alcoolul are un efect nociv indiferent de cantitatea consumată și de aceea este total interzis pe tot parcursul acesteia. Cel mai adesea consumul de alcool se asociază cu fumatul și consumul altor droguri.
Dr. Irina Badrajan a declarat: „Impactul social al alcoolismului este de mari proporții atât ca valență juridică, cât și financiară. Tratamentul alcoolismului este multiplu, dar pentru a fi eficient este necesară recunoașterea și acceptarea situației de către pacient, precum și cooperarea și dorința de recuperare a acestuia, deoarece vorbim în cazul bolii generate de alcool de restabilire și nu de vindecare. Tratamentul este medicamentos, psihologic, psihiatric, social, educațional, antrenând în acest fel o echipă completă de factori și persoane specializate în domeniu”.