Peste o mie de credincioși au participat ieri la hramul Mănăstirii Hagigadar. Fie că au urcat în genunchi, pe drumul speranței, spre „Biserica dorințelor”, așa cum este cunoscut Hagigadarul printre credincioși, fie că au venit doar pentru Sfânta Liturghie, cu toții au vibrat într-o credință, cinstind sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de arhimandrit Datev Hagopian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România, de parohul bisericii armenești din Suceava, preotul Azad Mandalian, împreună cu un sobor de preoți invitați.
Tăcere, rugăciune, încredere
Mulți dintre pelerinii care au ales să participe ieri la hramul Mănăstirii Hagigadar au păstrat obiceiul sau credința, după cum recunosc mulți dintre ei, de a urca „Dealul lui Bulai” în genunchi până la biserică și, apoi de a înconjura, tot în genunchi, locașul de cult, rostind în gând rugăciuni.
„De oriunde ai pleca, până acolo sus, la zidurile bisericii, e bine să nu rostești nici un cuvânt, dacă vrei ca dorința să-ți fie ascultată”, ne-a spus o credincioasă, care vine la această mănăstire de peste 40 de ani.
Dacă cei vârstnici nu își doresc decât sănătate pentru ei și familiile lor, cei tineri își pun speranța în reușita la examene, mai ales că se apropie bacalaureatul din toamnă, dar și pentru găsirea unui loc de muncă.
Numit de mulți credincioși „drumul speranței”, traseul până la mănăstire este întrerupt din loc în loc de petece înnegrite, pământ ars, semn că acolo credincioșii au aprins lumânări, și-au pus dorințe și s-au rugat ca acestea să se îndeplinească.
„Este un obicei. Nu putem obliga credincioșii să urce toți în genunchi până la mănăstire. Dar cei care cred și fac acest lucru trebuie respectați”, ne-a spus preotul paroh Azad Mandalian.
Mersul în genunchi, un sacrificiu mult prea mic
Mulți oameni, de toate vârstele, au înconjurat biserica de trei ori, tot în genunchi. La fiecare colț al bisericii se opreau, își trăgeau răsuflarea, puneau un bănuț sau lăsau între zidurile crăpate ale mănăstirii un bilet pe care își scriseseră dorința și porneau mai departe. La următoarea oprire, pelerinii își plecau fruntea până la pământ, sărutau iarba bătătorită, își făceau semnul Sfintei Cruci și rosteau neîncetat rugăciuni. Mulți aveau genunchii răniți. Alții își bandajaseră genunchii pentru a suporta mai ușor durerea. Nimeni nu se grăbea. Fiecare era cu gândurile și cu dorințele lui, departe de tot ce-l înconjoară. Lung și anevoios, drumul până la mănăstire li s-a părut unora un sacrificiu mult prea mic pentru câte bucurii primesc în fiecare zi de la Dumnezeu și de la Maica Domnului.
„Am venit să ne rugăm. Fiecare pentru ce are nevoie. În primul rând pentru sănătate. Este o dorință universală. Când ești bătrân ai nevoie de multe pentru ai tăi. Pe tine te lași. În vremurile noastre, avem nevoie de multe. Cu multă rugăciune, dorințele se îndeplinesc”, ne-a spus Elena Rusu.
Rugăciune pentru sănătate în limba armeană
După Sfânta Liturghie, credincioșii au fost binecuvântați de arhimandritul Datev Hagopian, care a ieșit pe treptele mănăstirii, în fața mulțimii, și i-a îndemnat, în limba armeană, să se așeze în genunchi pentru a lua parte la o rugăciune pentru sănătate.
Preoții au binecuvântat, apoi, bucatele și fructele pe care le-au împărțit credincioșilor. Din cauza lucrărilor de reconstrucție la clădirea anexă a Mănăstirii Hagigadar, în acest an nu s-a organizat agapa creștină tradițională, numită „hurban”, la care participau toți cei prezenți și unde se serveau mâncăruri specific armenești, „supă de urechiușe” și pilaf cu carne de vită.
O parte dintre pelerini au primit pachete cu o gustare, iar o altă parte a gustat din preparatele armenești, dar la Parohia „Sf. Cruce”.
Politicieni, printre pelerini
La hramul Mănăstirii Hagigadar s-au aflat ieri președintele Uniunii Armenilor din România, senatorul Varujan Vosganian, deputatul comunității armene, Varujan Pambuccian, ambasadorul Republicii Armenia la București, Hamlet Gasparian, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul Sucevei, Ion Lungu, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Vasile Ilie.
Senatorul Varujan Vosganian a declarat că Suceava are capacitatea extraordinară de a atrage pelerini de pretutindeni, are o dimensiune religioasă cu totul specială pentru armenii. „Este un loc care iradiază nu doar credință, ci și speranță. Este un spațiu în care credința se împletește cu speranța și nu doar pentru armeni, ci pentru pelerini de pretutindeni”, a completat senatorul.
70 de tineri armeni, în tabără la Zamca
La hramul Mănăstirii Hagigadar au participat și 70 tineri armeni aflați într-o tabără de vară, desfășurată în perioada 11 – 15 august, la Zamca. Programul taberei de vară a inclus printre altele conferințe cu teme ce au abordat biserica armeană, istoria Armeniei, cultura armeană, trecutul și viitorul comunității armene din România, susținute de importanți oameni de cultură, proiecție de filme armenești, lecții de limba armeană, rugăciuni în limba armeană.
„Ca în fiecare an, credincioși din țară și din diaspora, America, Franța, s-au adunat în jurul bisericii din Suceava, în jurul Mănăstirii Hagigadar. Pentru prima dată s-a organizat o tabără de copii și tineri la Zamca. Vrem să le insuflăm și copiilor dragostea pentru neamul lor și să nu uite cine sunt, limba, obiceiurile acestui popor greu încercat”, a spus preotul Azad Mandalian.
