Peste jumătate dintre tinerii europeni sunt dispuși să muncească în altă țară europeană decât cea natală, însă doar 14 la sută au beneficiat de studii sau cursuri de formare profesională în străinătate, banii fiind principalul obstacol în calea emigrării, potrivit unui Eurobarometru publicat vineri.
Eurobarometrul Flash „Tinerii în mișcare” a fost realizat în perioada 26 ianuarie – 4 februarie, pe un eșantion de 57.000 de tineri europeni.
Potrivit studiului, peste jumătate dintre tinerii din Europa (53 la sută) au declarat că sunt dispuși – sau că le-ar plăcea – să lucreze într-o altă țară europeană. Dintre aceștia, majoritatea și-a exprimat dorința de a lucra în străinătate pe timp limitat (28 la sută). Bărbații sunt mai dispuși decât femeile să lucreze în străinătate (56 la sută), același lucru fiind valabil pentru grupa de vârstă 15-19 ani (63 la sută), față de cea de 30-35 de ani.
Persoanele cu nivel superior de calificare au arătat și un nivel mai ridicat de disponibilitate de a trăi în străinătate decât cele cu calificări de nivel secundar (55 la sută față de 33 la sută).
În prezent, mobilitatea forței de muncă pe piața europeană este de numai trei la sută, potrivit eurobarometrului.
Marea majoritate a tinerilor europeni nu a petrecut nici un timp în străinătate în scop educațional
Totodată, persoanele care au beneficiat de studii în străinătate sunt mult mai dispuse să lucreze în afara țării lor după încheierea studiilor. Astfel, 14 la sută dintre tinerii intervievați au spus că fuseseră sau erau în străinătate la momentul sondajului pentru învățământ sau formare profesională. Proporția varia de la trei la sută în Turcia, până la 39 la sută în Cipru și 41 la sută în Luxemburg.
Dintre cei 14 la sută care petrecuseră o perioadă în străinătate, 43 la sută au făcut-o pentru învățământ superior și 26 la sută pentru un stagiu într-o întreprindere, ca parte a procesului de învățământ superior. De asemenea, 21 la sută au spus că au participat la un stagiu de formare sau ucenicie ca parte a programului lor de educație și formare profesională.
Tinerii care au studiat în străinătate au declarat, cel mai frecvent, că au beneficiat de o ședere în străinătate, iar probabilitatea ca locuitorii orașelor mari să fi beneficiat de o ședere în străinătate în scop educațional a fost dublă față de cei care locuiesc în orașe și în zone rurale.
Totuși, marea majoritate a tinerilor europeni nu a petrecut nici un timp în străinătate în scop educațional. Întrebați de ce nu au făcut acest lucru, 33 la sută au dat ca principal motiv lipsa banilor și cheltuielile pe care le implică șederea în străinătate. De asemenea, un sfert au spus că „angajamentele familiale” i-au împiedicat să plece, cele mai multe persoane care au dat acest răspuns fiind femei (31 la sută).
43 la sută dintre tinerii europeni vor să-și deschidă propria afacere
Atunci când au fost întrebați cum și-au finanțat cea mai lungă ședere în străinătate, aproape două treimi (65 la sută) dintre respondenți au spus că au utilizat fonduri private sau economii. Programe UE, precum Erasmus, au finanțat 15 la sută din învățământul și formarea profesională în străinătate, iar 19 la sută dintre cei care menționează acest tip de finanțare au frecventat învățământul superior.
Scopul celor mai mulți tineri europeni (43 la sută) este să-și deschidă propria afacere, în vreme ce 42 la sută nu s-au arătat interesați de acest aspect. Tinerii cu vârste între 15 și 19 ani au fost cei mai dornici să-și deschidă o afacere. Dintre respondenți, șase la sută au spus că și-au deschis deja o afacere.
Totodată, aproximativ un sfert dintre tineri (24 la sută) au declarat că s-au implicat într-o activitate voluntară organizată în cele 12 luni premergătoare sondajului.
Opt din zece tineri (79 la sută) au declarat că au votat în cadrul unor alegeri politice în ultimii trei ani, la nivel local, regional, național sau european.
