Peste jumătate dintre copiii și tinerii aflați, cu măsură de plasament, în îngrijire rezidențială trăiesc în centre clasice și modulate, deși serviciile alternative par a fi preponderente, rezultă dintr-un raport prezentat miercuri de organizația neguvernamentală Hope and Homes for Children România.
„Dintr-un număr total de 1.205 de servicii de tip rezidențial, 184 sunt raportate, de către cele 45 de direcții generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC) auditate, ca fiind centre de plasament de tip vechi sau modulate. Cu toate acestea, 52 la sută dintre copiii și tinerii aflați cu măsură de plasament în îngrijire rezidențială trăiesc în centrele de plasament clasice și modulate. Din cele 184 de centre de plasament raportate ca existente de 45 de direcții generale de asistență socială și protecția copilului, 132 adăpostesc copii și tineri cu dizabilități. Acest aspect indică faptul că închiderea centrelor de plasament pentru copii și tineri cu dizabilități reprezintă încă o provocare”, se arată în raportul Auditul Serviciilor Sociale pentru Copii din România, lansat de Hope and Homes for Children (HHC).
Inițiatorii precizează că, la data auditului, în trei județe din țară (Brăila, Giurgiu și Teleorman) nu existau centre de plasament clasice sau modulate. La polul opus se află județul Iași, cu 12 centre de plasament de acest fel.
„Din cele 184 de centre de plasament raportate, 11 găzduiesc 100 sau mai mult de 100 de copii și tineri. O medie de 11,9 copii și tineri locuiesc în cele 422 de case de tip familial. Sunt situații în care unele direcții generale de asistență socială și protecția copilului preferă să raporteze către Direcția Generală Protecția Copilului (DGPC) casele de tip familial ca fiind centre de plasament, standardele de cost și de personal fiind mai generoase pentru centrele de plasament, decât pentru casele de tip familial”, se mai arată în raport.
Județul cu cei mai mulți copii aflați în centre de plasament este Iași (1.278 copii), urmat de Brașov (454), Buzău (451) și Prahova (415).
„Iași este și unul dintre județele în care există un număr impresionant de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate”, se mai arată în raport.
Cei mai puțini copii instituționalizați în centre de plasament sunt în județele Dâmbovița (21), Maramureș (30), Vrancea (34) și Alba (39).
În ceea ce privește distribuția pe regiunile de dezvoltare, în Nord-Est și Centru sunt cele mai multe centre de plasament clasice, câte 27. Regiunea Nord-Est adăpostește în aceste centre 2.541 de copii, dublu comparativ cu regiunea Centru (1.234 de copii).
„Deși, conform prevederilor legale, se interzice instituționalizarea în centre de plasament a copiilor sub doi ani care nu suferă de un hadicap sever, au fost declarați instituționalizați 18 copii tipici. De asemenea, trăiesc în centre de plasament 109 copii cu dizabilități care au vârsta sub doi ani. A crescut numărul copiilor care intră în centrele de plasament din familii naturale și extinse. De remarcat faptul că 20 la sută dintre copii ajung în centrele de plasament venind din asistență maternală”, se mai arată în raport.
Raportul HHC România a fost realizat pe baza informațiilor din 2010 și prima jumătate a lui 2011.
