Peste 500 de pacienți cu tuberculoză rezistentă la tratamentul clasic sunt depistați anual în România, rata de succes la terapia de specialitate fiind de doar 19,6 la sută, în majoritatea cazurilor din cauza abandonului sau a medicației incomplete, spun specialiștii.
„În lume, rata de succes în tratamentul tuberculozei multidrog rezistentă este între 55 și 85 la sută. În România, rata de succes a fost, din nefericire, de numai 19,6 la sută.Cele mai multe dintre cazuri sunt făcute «cu mâna omului» – non-complianța la tratament, abandonul repetat al medicației, monoterapia, lipsa de educație a pacienților. Unii dintre ei și-au selectat terapia luând un singur medicament sau s-au infectat cu germeni chimiorezistenți”, a explicat directorul Programului de TBC din Ministerul Sănătății (MS), Georgeta Popescu, la conferința privind coordonarea eforturilor de a ține sub control tuberculoza, care are loc, în perioada 19-21 martie, la București.
Conferința, organizată de Ambasada SUA la București, Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA (EUCOM), Centrul de Monitorizare Medicală al Forțelor Armate ale SUA (AFHSC) și ministerele Sănătății și Apărării din România, are printre participanți experți internaționali în TBC și urmărește să sporească depistarea, prevenirea și tratarea bolii, pentru a reduce incidența acesteia în România, în contextul în care, anual, la nivel național sunt depistate 500-570 de noi cazuri de afecțiune multidrog rezistentă.
Potrivit lui Popescu, pacienții care nu urmează tratamentul reprezintă „bombe biologice în spații închise, întrucât prin strănut, tuse, vorbă, împrăștie chimiobacteria tuberculoasă rezistentă”.
Georgeta Popescu a vorbit și despre fondurile alocate de stat pentru progarmul național de TBC și de sumele externe primite prin Fondul Global cu același scop.
Bugetul pentru Programul național de tuberculoză în 2012 a fost de un milion de euro, de la stat, iar 2,134 milioane de euro au venit prin proiectele Fondului Global.
„Pentru 2013, bugetul estimat este de aproximativ cinci milioane de euro, reprezentând valoarea tratamentului bolnavilor cu multidrog rezistență, iar din ianuarie 2013 avem un alt grant prin proiectul Fondului Global, de 3,1 milioane de euro pentru această categorie de bolnavi, atât pentru diagnostic cât și teste rapide. Aceste fonduri sunt nerambursabile, pe proiecte pe care Ministerul Sănătății le-a câștigat și pe care le derulăm prin Institutul de Pneumologie”, a adăugat Popescu.
Cei 500 de pacienți incluși în prima rundă a proiectului Fondului Global au primit un tratament timp de 20-24 de luni. „Pe noul grant, pe care deja l-am implementat și îl aplicăm din ianuarie 2013, în proiect intră încă 300 de pacienți. Din fericire, rata de suuces pentru ei este destul de crescută, asemănătoare celor raportate în lume, de 55-57 la sută. Costul pe lună este de 1.470 de lei (per pacient – n.r.). În octombrie 2012, când am avut o discuție la Guvern cu toți actorii implicați în proiect, s-a solicitat suma de 23 de millioane de euro, adică, anual, cam 5,5 milioane de euro pentru tratarea acestor pacienți. Până acum, Guvenul României a acceptat, dar nu avem semnătură că acest proiect este pus în practică”, a mai spus directorul din MS.
Întrebată cum explică faptul că România are cea mai mare rată de vaccinare împotriva TBC și, totuși, cea mai mare incidență a bolii din UE, medicul a subliniat necesitatea imunizării. „Facem vaccinarea BCG ca să ne protejăm de forme grave de tuberculoză, nu ca să nu se îmbolnăvim de TBC. Eu introduc acești bacili atenuați tocmai ca să creez anticorpi și să lupt împotriva apariției formelor grave de TBC. Dar, existând foarte multe surse, riscul să mă îmbolnăvesc și ulterior să fac TBC este prezent în România ca și în alte țări”, a explicat Popescu.
Specialistul a mai spus că TBC multidrog rezistentă a scăpat de sub control cam prin 2006. „Am scăpat de sub control TBC MDR cam din 2006, când s-a făcut ancheta de chimiorezistență. Am început să depistăm aceste cazuri. Am avut posibilitatea să facem antibiograme și să vedem că dintre pacienții noștri sunt deja unii îmbolnăviți cu germeni chimiorezistenți. În urma anchetei, s-au descoperit 794 de cazuri de MDR. În 2008, au fost vreo 640, iar după aceea, an de an, numărul lor a scăzut, fiind undeva la 530. Asta nu înseamnă că sunt mai puține, ci că atât s-a reușit să se detecteze. Detecția rapidă ne va permite să determinăm chimiorezistența în câteva zile, și nu în aproape trei luni, ca acum”, a adăugat medicul.
Georgeta Popescu a recunoscut totodată că, în ultimii ani, medicii de familie nu au mai fost obligați să asigure detectarea suspecților, să urmărească contactele acestora și tratamentul. „Când medicul primea la salariu puncte care se transformau în bani, supravegherea. Era altfel, dar, din 2013, medicii vor fi obligați să detecteze cazurile noi, să îi urmărească pe cei cu care au venit în contact și tratamentul antituberculos. Americanii au fost interesanți să vadă dacă personalul lor ar putea fi tratat în România dacă ar contacta boala. Au făcut vizite la Institutul de Pneumologie, au fost încântați cum se diagnostichează în laboratorul nostru de referință. Noi avem nevoie de sprijin social pentru bolnavii cu MDR. Este vorba despre acele stimulente – bonuri valorice de 60 lei, din care își cumpărau alimente. Ei accentuează latura cognitivă, vă informez, vă educ. Poate îi vor determina să facă un tratment corect. Guvernul României ne-a promis că îi va ajuta cu aceste stimulente, măcar ca ei să poată veni să-și ia tratamentul. Pentru că, fără să fii bine hrănit, este mai greu de tolerat să ai 20 de pastile de administrat zi de zi”, a mai spus Georgeta Popescu.
La rândul său, colonelul John Mitchell, medic șef al Comandamentului European al Forțelor Armate ale SUA, a explicat rolul prezenței oficialilor americani în București. „Romania este un aliat foarte important al Statelor Unite și un partener NATO de încredere. Există un aspect economic legat de această boală și există motive pentru care Departamentul Apărării din SUA să ofere fonduri atât pentru consulații, cât și pentru tratamentul pacienților de tuberculoză din România. Dar sunt și anumite stimulente economice neutilizate din moment ce există o componentă turistică majoră și, de asemenea, muncitorii români pleacă peste granițe, este vorba despre o problemă regională. Și în cele din urmă, din punct de vedere al procesului de luare a deciziilor, privesc tratamentul tuberculozei ca pe un efort coordonat, ca și cum ai vâsli de-a lungul unui râu. Avem oameni excepționali în «bărci», în România, dar nu colaborează împreună. Trebuie luate decizii dificile, care să determine felul «bărcilor» și cât de puternici vor fi «vâslașii», decizii importante pentru ca sa poată fi accesați banii. Banii există, dar trebuie luate decizii dificile. România a fost un model de succes în problema TBC și poate fi din nou”, a spus Michell.
Prezentă la conferință, Jenniffer Furin, profesor de medicină de la Universitatea Case Western Reserve, a subliniat că tuberculoza nu are preferințe, ci poate afecta deopotrivă pe oricine. „Când Papa Francisc I a avut tuberculoză, nu puteam testa rezistența la medicamente. Credem că a avut tuberculoză clasică, dar a fost operat. La fel ca și Papa, oricine poate fi bolnav, dar cu tratament se vindecă. Deci tuberculoza, tratată corect, se vindecă”, declarat Furin.
