Peste 500 de copii din județ suferă de malnutriție

504 copii din județ, cu vârste până în trei ani, se află în evidențele medicilor de familie din cauză că suferă de malnutriție proteino-calorică, afecțiune care arată că sunt prost hrăniți. Dramatica situație reiese dintr-o statistică a Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava, întocmită pentru trimestrul trei al anului, potrivit căreia din cei 504 copii alimentați necorespunzător, 126 sunt sugari (cu vârsta până într-un an).
În lunile iulie, august și septembrie, din cauza stării critice în care se aflau, 14 copii malnutriți cu vârsta până în trei ani au decedat, șapte dintre aceștia fiind sugari, mai indică datele centralizate de DSP. Conform aceleiași statistici, în trimestrul III al anului, din cei 504 copii prost hrăniți 55 reprezintă cazuri noi, dintre care 19 sunt înregistrate la sugari.
La țară, cea mai slabă alimentație
Situația cea mai gravă se înregistrează în mediul rural, de unde provin cei mai mulți micuți care suferă din cauza alimentației lipsite de elementele esențiale dezvoltării normale a organismului. Datele DSP arată că, din cei 504 copii malnutriți, majoritatea covârșitoare, respectiv 351, sunt de la țară (dintre care 68 sugari), restul de 153 fiind de la oraș (dintre care 58 sugari).
Dr. Oltița Mandici, medic pediatru la Spitalul Județean de Urgență Suceava, spune că alimentația este cel mai important aspect în dezvoltarea normală a copilului, dar mulți micuți nu au parte de o hrană adecvată.
„Copiii au nevoie de proteine. Ei trebuie să mănânce și carne, ouă, brânză, pește, legume, fructe, nu doar lapte”, explică medicul, adăugând că alimentația este mai importantă decât medicația: „Mulți părinți consideră că dacă le dau copiilor calciu e suficient, însă nu-i deloc așa. Am cazuri când le dau iaurt Danone încă de la două luni, ori organismul copilului nu este suficient de dezvoltat pentru un produs cu atâtea E-uri”.
Copii foarte anemici, care necesită transfuzii
Oltița Mandici se arată îngrijorată de faptul că la mulți copii care vin pentru o banală răceală sau infecție se descoperă și că sunt subnutriți. Potrivit medicului, există perioade când la două din cinci internări malnutriția este adăugată la diagnostic. De exemplu, un bebeluș de opt luni, care ar trebui să cântărească opt kilograme, are în realitate numai șase, cu 25% mai puțin din greutatea standard.
„Diversificarea alimentației nu se face corect. Foarte mulți părinți dau lapte de vacă, care este un lapte dezechilibrat, în cantități foarte mari, chiar și doi litri pe zi. De aici și anemiile foarte mari. Avem copii cu hemoglobină foarte mică, chiar și patru, care necesită transfuzii de sânge”, spune dr. Oltița Mandici.
Medicul subliniază că, în general, copiii primesc lapte, dar au mari carențe privind alte alimente, respectiv carne, brânză, ouă, pește și chiar fructe și legume. Asemenea probleme sunt depistate inclusiv la preșcolari și școlari, fiind cazuri când un copil de șapte ani, care ar trebui să aibă o greutate de 21 de kilograme, cântărește doar 15, cu șase mai puțin decât ar fi normal.
Ce probleme de sănătate provoacă malnutriția
Oltița Mandici menționează că, după Revoluție, numărul copiilor cu malnutriție a cunoscut o curbă descendentă, însă cifra se menține în continuare la un nivel destul de ridicat.
„Până în anul 1989, numărul copiilor cu malnutriție era foarte mare, aveam chiar secție specială de distrofici. Acum a mai scăzut, dar nu suficient. Înainte copiii erau prost hrăniți fiindcă nu se găseau alimente de cumpărat, acum există de toate, însă nu sunt bani”, a explicat pediatrul de la Spitalul Județean de Urgență Suceava.
În timp, malnutriția poate provoca anumite boli infecțioase, prin scăderea imunității. De asemenea, copiii malnutriți au dezvoltare neurologică întârziată, tulburări de memorie, dar și o slabă adaptabilitate la stres.