Nemulțumirile angajaților au crescut ca efect al crizei economice, peste jumătate dintre salariați sunt nemulțumit de salariu și consideră că acesta nu reflectă munca depusă, iar relațiile la locul de muncă au devenit mai formale, predominând sentimentul de concurență, potrivit unui studiu BNS.
Angajații nemulțumiți de salarii sunt în principal bărbați (cu 50% mai mulți decât femeile), lucrează în mediul privat (cu 52% mai mulți decât în sectorul public) și au mai avut cel puțin un loc de muncă anterior (cu 28% mai mulți angajați cu experiență decât cei aflați la primul loc de muncă), potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Blocul Național Sindical (BNS) și prezentat luni.
Printre factorii semnificativi, din punct de vedere statistic, în explicarea nemulțumirilor salariale se numără neimplicarea în procesului de luare a deciziilor, nerecompensarea fidelității la locul de muncă, factorii de risc fizic, în special presiunea unor termene scurte, și lucrul în schimburi.
Astfel, potrivit studiului, 55% dintre angajați sunt nemulțumiți de salariu și consideră că acesta nu reflectă munca depusă, față de 48% în 2010.
De asemenea studiul arată că s-au redus activitatea de formare profesională, frecvența de team building-uri și traing-uri. De exemplu, în sondajul din 2011 față de 2010 procentul celor care declarată că activitatea de team building este practicată în compania care lucrează a scăzut de la 43,8 la 35,3.
De formarea la locul de muncă beneficiază în special bărbați (60,1%) din grupa de vârstă 35-44 de ani (38,2%), care au studii medii (75,5%) și lucrează în industrie în mediul privat.
Potrivit studiului, întrucât aceștia sunt și cei care prestează muncă atipică, este probabil ca această activitate de formare să fie de fapt obligatorie pentru tipul de activitate în care lucrează.
Pe de altă parte, relațiile la locul de muncă au devenit mai formale atât între șefi și angajați, cât și între salariați, predominând sentimentul de concurență, nu de cooperare.
45% dintre angajați consideră că activitatea lor s-a îmbunătățit în ultimul an
Ponderea relațiilor amicale între șefi și angajați s-a redus de la 23% în 2010 la 17% în 2011, iar între angajați a scăzut de la 71% în 2010 la 64% în 2011.
Potrivit studiului, angajații se autoevaluează mai slab decât în 2010, ceea ce denotă lipsă de încredere sau de motivație, putând fi însă și consecința mediului economic advers. Astfel, 45% dintre angajați consideră că activitatea lor s-a îmbunătățit în ultimul an, față de 54% în 2010. Totodată 44% dintre salariați consideră că activitatea lor s-a îmbunătățit în ultimii cinci ani, față de 54% în 2010.
Pentru reducerea nemulțumirilor salariale și având în vedere contextul economic care face dificilă creșterea salariilor, autorii studiu recomandă angajatorilor atât din sectorul public cât și din cel privat să implice mai mult angajații în procesul de luare a deciziilor, să recompenseze fidelitatea la locul de muncă și să reducă factorii de presiune psihică asupra angajaților.
Totodată, în percepția angajaților, românii nu se întorc din străinătate, ci dimpotrivă tot mai mulți vor să plece la muncă în alte state. Doar un român din o sută s-a întors să lucreze în țară și unul din cinci ar pleca la muncă în străinătate, se mai arată în studiu.
Raportul dintre emigrația potențială și imigrația efectivă este de 21 la 1, ceea ce arată că percepția de pe piața muncii din România nu s-a îmbunătățit, potrivit autorilor studiului.
Portretul robot al angajatului care vrea să plece la muncă în străinătate
Totodată, autorii studiului au făcut un portret robot al angajatului român care vrea să plece la muncă în străinătate. Astfel, acesta este bărbat, lucrează în prezent în sectorul privat, este profund nemulțumit de salariul actual, are între 25 și 44 de ani, provine dintr-un mediu sărac, în special din regiunea sud-vest Oltenia sau din regiunea nord-vest.
BNS spune că pentru reducerea tentației de a pleca la muncă în străinătate Guvernul ar trebui să-și concentreze acțiunile de atragerea investițiilor private, locale și străine, în regiunile de sud-vest și nord-vest, unde să își aloce părți mai importante din proiectele publice de investiții.
O structură economică în care bogăția și oportunitățile sunt doar în mari aglomerări precum București sau Cluj, iar sărăcia și lipsa de perspectivă sunt concentrate în alte regiuni foarte sărace nu poate contribui la promovarea unei creșteri economice sănătoase și inclusive, consideră autorii studiului.
Pentru creșterea frecvenței evaluărilor și formării profesionale, BNS recomandă ca legea guvernanței corporative aflată în lucru la Guvern să se refere și la firmele private, nu doar la cele de stat, atât în materie de transparență decizională, și să includă obligații cu privire la procedurile de formare, evaluare și promovare.
Condițiile de muncă joacă un rol esențial în determinarea bunăstării și satisfacției pentru mulți cetățeni români. De aceea, îmbunătățirea condițiilor de muncă este crucială pentru a obține o mai bună calitate a muncii, o productivitate mai bună și o ocupare a forței de muncă.
