Recensământ

Peste 50% din populația județului Suceava are un nivel scăzut de educație



Rezultatele finale ale recensământului au fost prezentate ieri de Stelian Ruscior și Florin Sinescu
Rezultatele finale ale recensământului au fost prezentate ieri de Stelian Ruscior și Florin Sinescu

Populația județului Suceava a scăzut cu peste 53.000 de persoane din anul 2002 și până în anul 2011, când a avut loc ultimul recensământ al populației. Rezultatele finale ale recensământului populației realizat în anul 2011 au fost prezentate în cursul zilei de ieri de prefectul județului Suceava, Florin Sinescu, și de directorul executiv al Direcției Județene de Statistică Suceava, Stelian Ruscior.
Potrivit spuselor prefectului Florin Sinescu, la data de 20 octombrie 2011 populația stabilă a județului Suceava era de 634.810 persoane, din care 321.890 femei (50,7%). Sinescu a arătat că față de situația existentă la recensământul anterior, populația stabilă a scăzut cu 53.625 persoane.
Municipiul Suceava rămâne în continuare localitatea din județul Suceava cu populația cea mai numeroasă, însă în scădere semnificativă în comparație cu anul 2002. Astfel, populația stabilă a Sucevei în anul 2011 a fost de 92.121 de persoane, în timp ce în anul 2002, potrivit statisticilor, populația Sucevei a fost de 105.865 de persoane.
La nivelul localităților urbane sucevene, pe următoarele locuri se situează municipiul Fălticeni – 25.723 de persoane și Rădăuți – 23.822 de persoane. Comunele cu cel mai mare număr de populație stabilă sunt Șcheia și Marginea, 9.577 de persoane, respectiv 8.552 de persoane, iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populația stabilă sunt Ciocănești – 1.384 persoane și Coșna – 1.453 persoane.
Așa cum am mai menționat, numărul femeilor din județul Suceava îl depășește pe cel al bărbaților. Potrivit rezultatelor finale ale recensământului din 2011, în județul Suceava erau 321.890 de femei și 312.920 de bărbați. Bărbații sunt majoritari în orașele Frasin – 50,5%, Liteni – 50,2% și Salcea – 50,08%.
De asemenea, în doar 44 de comune sucevene bărbații sunt mai mulți decât femeile, diferențe mai semnificative înregistrându-se în Preutești și Bosanci.
Aproape 5.700 de suceveni sunt analfabeți
Din datele prezentate ieri de către prefectul județului și șeful Direcției de Statistică reiese faptul că în județul Suceava sunt aproape 5.700 de persoane analfabete. În același timp, la stabilirea structurii populației după nivelul de instruire absolvit au fost luate în calcul 556.230 de persoane cu vârsta mai mare de 10 ani. În urma centralizării datelor, a reieșit faptul că 53,8% dintre acestea au nivel scăzut de educație, respectiv învățământ primar, gimnazial sau nu au o școală absolvită. Pe locul al doilea, cu 36,9%, se clasează sucevenii care au un nivel mediu de educație, respectiv învățământ postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri. De remarcat că doar 9,3% din populația luată în calcul are studii superioare. Comparativ cu anul 2002, se poate observa că a crescut numărul sucevenilor cu studii superioare, de la 4,4 la 9,3%, și a scăzut numărul celor care au un nivel redus de educație, de la 61,6% la 53,8%.
Persoanele fără școală absolvită reprezintă 3% din populația stabilă de 10 ani și peste, în timp ce în anul 2002 acestea dețineau o pondere de 4,8% (28.539 persoane în 2002, față de 16.869 în 2011). Studiile superioare au fost declarate mai frecvent de către persoanele din mediul urban, respectiv 16,7% din populația stabilă de 10 ani și peste care trăiește în municipii și orașe, față de 3,9% dintre locuitorii comunelor. În schimb, în mediul rural sunt mai frecvente persoanele cu nivel gimnazial de instruire (42,8%, față de 24,2% în mediul urban) și cu studii primare (19,5% față de 10,4% în mediul urban).
Italia este țara în care sunt plecați cei mai mulți suceveni
Potrivit rezultatelor recensământului din 2011, peste 49.000 de suceveni sunt plecați în străinătate, iar din spusele șefului Direcției de Statistică Suceava reiese faptul că această cifră nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranți externi. „Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate și nici nu au existat alte persoane în țară care să declare informațiile solicitate despre aceștia”, a spus Stelian Ruscior. El a arătat că cei mai mulți suceveni care sunt plecați de cel puțin un an în străinătate au vârstele cuprinse între 25-29 ani – 17% și 30-34 ani – 16,1%.
Cei mai mulți suceveni, adică 27.585, sunt plecați în Italia, în clasament urmând Spania – 5.594, Regatul Unit al marii Britanii – 4.667 și Grecia – 2.507 de persoane.
Numărul sucevenilor care locuiesc la orașe a crescut cu 8%
Comparativ cu recensământul din anul 2002, se mai poate constata că numărul sucevenilor care locuiesc în orașe și municipii a crescut cu 8%. Astfel, în municipiile și orașele sucevene trăiesc 262.153 de persoane, reprezentând 41,3% din totalul populației stabile din județ. Potrivit recensământului populației din 2011, municipiul Suceava concentrează 35% din populația stabilă ce locuiește în municipii și orașe, iar la polul opus se află orașul Milișăuți, cu 1,9%, și orașul Solca, cu numai 0,8% din totalul populației stabile din municipii și orașe. De asemenea, în 15 din cele 16 municipii și orașe s-au înregistrat scăderi ale populației stabile față de anul 2002, cea mai mare scădere înregistrându-se în municipiul Suceava, care are 13.711 de locuitori mai puțin, urmat de municipiul Fălticeni, care are cu 4.064 de persoane în minus și Rădăuți, unde populația a scăzut cu 3.811 de persoane.
Cea mai mică scădere s-a înregistrat în orașul Milișăuți, unde populația s-a diminuat cu doar 52 de persoane (-52) și Solca (-325). De subliniat că la municipii și orașe, o creștere a populației stabile față de anul 2002 s-a înregistrat numai în orașul Salcea, unde numărul persoanelor a crescut cu 296.
În comune, populația stabilă este de 372.657, în scădere cu 5% față de anul 2002. Cele mai mari scăderi au înregistrat Marginea (-959), Mălini (-851), Verești (-820), Rădășeni (-839). Nu în ultimul rând, trebuie spus că în doar 14 comune s-au înregistrat creșteri față de anul 2002, cele mai mari fiind în Șcheia (+2021), Ipotești (+1092), Voitinel (+724) Horodnic de Sus (+662) și Bosanci (+444).
87,2% dintre suceveni sunt de religie ortodoxă
La recensământul din anul 2011, doar 610.701 de persoane din totalul populației stabile și-au declarat religia. Cei mai mulți suceveni, 87,2%, adică 532.807 de persoane, au declarat că sunt de religie ortodoxă. Pe locul al doilea se clasează sucevenii de religie penticostală, declarată de 47.773 persoane (7,8%) și romano-catolică – 7.068 de persoane (1,2%). Altă religie a fost declarată de 5.580 de persoane (0,9%), iar alte 24.109 de persoane nu și-au declarat religia. Ponderi între 0,6% – 0,2% au înregistrat religiile creștină după Evanghelie (0,6%), adventistă de ziua a șaptea (0,6%), creștină de rit vechi (0,5%), baptistă (0,5%), martorii lui Iehova (0,3%) și greco-catolică (0,2%). În același timp, s-a declarat „fără religie” sau atei 0,09% din totalul populației.
Din analizele realizate în urma recensământului se poate observa că dacă religia ortodoxă pe medii de rezidență, adică mediul urban și rural, este relativ echilibrată în orașe ((84,3%) și în comune (83,6%), religia penticostală se regăsește în proporție de 69,7% în mediul rural. Mai trebuie remarcat faptul că dacă procentul sucevenilor de religie ortodoxă a scăzut de la 88,4% în anul 2002, la 87,2% în anul 2011, o situație inversă se poate observa în ceea ce-i privește pe cei de religie penticostală.
Dacă în anul 2002 procentul sucevenilor de religie penticostală a fost de 6,3%, acesta a crescut în 2011 la 7,8%.



Recomandări

Consiliul Județean se implică în planul de a avea în Suceava echipă de prim eșalon la rugby: ”Două echipe, un singur județ, aceeași pasiune”

Consiliul Județean se implică în planul de a avea în Suceava echipă de prim eșalon la rugby: ”Două echipe, un singur județ, aceeași pasiune”
Consiliul Județean se implică în planul de a avea în Suceava echipă de prim eșalon la rugby: ”Două echipe, un singur județ, aceeași pasiune”

Vicepreședinții CJ Suceava vor fi prezenți la meciul dintre Rugby Club Gura Humorului și CSM Suceava, care va marca retragerea jucătorului Ștefăniță Rusu

Vicepreședinții CJ Suceava vor fi prezenți la meciul dintre Rugby Club Gura Humorului și CSM Suceava, care va marca retragerea jucătorului Ștefăniță Rusu
Vicepreședinții CJ Suceava vor fi prezenți la meciul dintre Rugby Club Gura Humorului și CSM Suceava, care va marca retragerea jucătorului Ștefăniță Rusu