Mai mult de 40% din populația României nu beneficiază de apă curentă și canalizare, procentajul fiind mai coborât în mediul rural, unde doar puțin mai mult de 20% din gospodării au aceste facilități, a declarat, marți, la Sinaia, economistul șef al BNR, Valentin Lazea, prezent la un seminar economic.
„La infrastructură, România este în cea mai neagră catastrofă. Sunt adevăruri adânc ascunse sub preș, de care nimeni nu vrea să vorbească și pe care unii factori de decizie nici măcar nu le cunosc. Politicienii români sunt în foarte mică măsură economiști”, a afirmat oficialul BNR.
Lazea a prezentat statisticile europene, care arată că infrastructura acoperă între 90% și 100% din gospodării.
România este în coada listei, cu o pondere de 58% la apă curentă și 53% la canalizare, fiind plasată la distanță mare de penultima clasată, Turcia, unde 82% din gospodării au apă curentă și 90% canalizare.
De asemenea, Albania și Moldova au grade de acoperire de peste 90%.
„Nu vă mai vorbesc de infrastructura rutieră, unde avem cel mai mic număr de kilometri de autostradă din Europa și peste 40% din drumuri sunt impracticabile pe timp de iarnă”, a adăugat Lazea.
În opinia oficialului BNR, clasa politică trebuie să-și asume alegerea de a merge în Uniunea Europeană cu aproape jumătate din populație care trăiește în condiții de secol XIX sau de a majora cheltuielile pentru proiecte în zona rurală și restructurarea agriculturii.
El consideră că locuitorii din mediul rural ar trebui să renunțe la agricultură și să fie reintegrați în proiecte de infrastructură.
Comentând pe tema responsabilității mediului politic, Lazea a afirmat că denumirea de Ministerul Agriculturii este total eronată, fiind mai adecvată sintagma Ministerul Dezvoltării Rurale și Agriculturii și absolut corectă cea de minister al dezvoltării rurale.
În același timp, economistul șef al BNR a făcut o radiografie a gradului de pregătire a forței de muncă și a nivelului de exporturi cu o componentă înaltă de tehnologie.
România se situează și la acest capitol printre cele mai slab cotate țări europene, cu o pondere a exporturilor de tehnologie înaltă de numai 3% din total.
La nivel educațional, bugetul României se ridică la 3,5% din PIB, față de media de 5,22% înregistrată în Uniunea Europeană, și doar 1,6% din populația din segmentul de vârstă 25 – 64 de ani participă la programe de formare continuă, comparativ cu o medie de 9,9% în UE.
