Peste 40 la sută dintre cadrele didactice tinere vor să părăsească sistemul în următorii cinci ani, principalul motiv fiind salariul nemotivant, potrivit unui studiu realizat de FSLI, reprezentanții sindicatelor atrăgând atenția asupra faptului că dacă situația va continua învățământul se va prăbuși
Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hancescu, a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că 41 la sută dintre tinerele cadre didactice din învățământ vor părăsi sistemul, salariul mediu al acestora fiind de 875 de lei net. Potrivit lui Hancescu, soluțiile sunt la Guvern, fiind necesară o finanțare de cel puțin 6 la sută din PIB pentru educație, așa cum prevede legea.
„Dacă se continuă cu această politică salarială, învățământul se va prăbuși în următorii ani. În Bacău, de exemplu, doar într-o singură zi 127 de cadre didactice și-au făcut cerere de concediu fără plată un an. S-ar putea ca în următorii ani țările africane să ne salute din mers, o să fim o țară subdezvoltată”, a spus liderul FSLI.
Profesia de cadru didactic este privită de societate „cu milă si respect moderat”, iar de cele mai multe ori este subapreciată. Din punctul de vedere al cadrelor didactice, societatea percepe profesia de cadru didactic drept o profesie „ușoară”, „cu program lejer”, o profesie „desconsiderată în ziua de astăzi”, „foarte prost remunerată”, „o meserie fără perspectivă”, „Cenușăreasa tuturor profesiilor”, potrivit studiului.
Peste 50 la sută dintre cei intervievați au ales să lucreze în învățământ pentru că „iubesc copiii”, „au avut la rândul lor profesori model”, „din pasiune”. Sunt totuși profesori care spun că au ales acest domeniu „pentru că n-am avut altă opțiune”.
Dintre profesorii intervievați, 41 de procente intenționează să părăsească sistemul de învățământ în următorii 5 ani, iar 29 la sută nu sunt hotărâți în privința viitorului profesional.
Motivul principal este salariul prea mic pentru asigurarea unui trai decent. Alte motive sunt „dotarea slabă a școlilor”, „lipsa de respect față de profesori”, „multiplele schimbări” sau „lipsa de coerență legislativă”.
Majoritatea celor intervievați au apreciat ca fiind relativ ușor primul an în învățământ. Doar o mică parte dintre profesori au considerat primul an de învățământ ca fiind „greu” sau „foarte greu”.
Din punct de vedere al relațiilor cu colegii, directorul școlii, inspectorul de specialitate, liderul de sindicat, studiul indică la nivel micro existența unui sistem de comunicare care poate fi apreciat drept „normal”. În rezolvarea unei probleme profesionale, colegii sunt prima opțiune, cea de-doua opțiune fiind directorul școlii. Se poate spune că există un sistem coerent de „asimilare” a cadrelor didactice debutante și poate chiar un fel de solidaritate a profesorilor cu experiență față de profesorii debutanți.
Relații percepute ca fiind „foarte bune” și „bune” există și între cadrele didactice debutante și ceilalți actori ai sistemului educațional: colegi, directori, elevi, părinți. Majoritatea celor intervievați au relații bune în primul rând cu colegii, fără să existe diferențe majore între calitatea percepută a relațiilor cu ceilalți parteneri din sistemul de educație.
Salariul mediu net al cadrelor didactice, cu vârsta maximă de 35 de ani este, potrivit răspunsurilor, de 875 de lei. Conform propriilor afirmații, mai mult de 77 la sută nu au în proprietate terenuri, 54 la sută nu au locuință proprie și 52 la sută nu au autoturism în proprietate personală.
Aproximativ 51 la sută din venituri sunt alocate cheltuielilor de subzistență (mâncare, întreținerea locuinței și chirie), 20% din venituri sunt repartizate pentru achitarea creditelor bancare. Cei mai puțini bani sunt alocați pentru vestimentație, cărți, formare profesională și petrecerea timpului liber.
O astfel de repartizare a veniturilor pe domenii de cheltuieli indică un nivel de trai aproape de limita subzistenței pentru cadrele didactice intervievate, este concluzia studiului. Nivelul de trai relativ scăzut al cadrelor didactice tinere este relevat și de faptul că majoritatea celor intervievați (68%) nu au alte surse de venit în afară de salariu.
Studiul prezintă o situație comparativă a salariilor la nivelul mai multor țări. Astfel, salariu brut al profesorilor debutanți în România – de 233 de euro – este de peste 20 de ori mai mic ca cel din Luxemburg (4.765 de euro) si de aproape trei ori mai mic decat cel din Ungaria (716 euro). În Franța, salariul mediu brut în învățământ este de 1.624 euro, în Grecia de 1.663 de euro, în Italia de 1.854 de euro, în Marea Britanie de 1.915 euro, în Austria de 1.928 de euro, în Spania de 2.721 de euro, iar în Germania de 3.040 de euro.
Studiul a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2011, sondajul fiind realizat pe 718 persoane până în 35 de ani.
