Peste 38% dintre absolvenții de liceu și aproape trei sferturi dintre tinerele în vârstă de cel puțin 19 ani sunt persoane inactive, iar principala lor sursă informare la căutarea unui loc de muncă este reprezentată de rude și cunoștințe, rezultă dintr-un studiu prezentat, luni, în București.
Potrivit cercetării „Sărăcia, excluziunea socială și oportunitățile de muncă în rândul tinerilor din mediul rural”, categoriile cele mai vulnerabile pe piața forței de muncă sunt: tinerii fără calificare (care nu au absolvit o instituție de învățământul secundar superior, abandonând școala la un moment dat), tinerii între 19-25 de ani (cel mai adesea proaspăt absolvenți, fără experiență profesională), tinerii de peste 25 de ani, tinerele femei ( mai ales cele la vârsta primului sau celui de-al doilea copil, 23-28 de ani) și tinerii de etnie romă (mai puțin de 38 la sută dintre romii de 19 ani și peste sunt ocupați, față de 60 la sută în cazul maghiarilor și circa 50 la sută din români).
Inițiatorii studiului arată că, în ciuda potențialului agricol al României, numai 5% dintre tineri au un venituri din munca în agricultură, iar aproape 30% dintre tinerii ocupați se află în gospodării cu risc de sărăcie.
„Cei mai afectați sunt zilierii agricoli și non-agricoli, adică persoane aflate în condiții de sub-ocupare sau ocupare precară. Pe dimensiunea de gen, femeile sunt mult mai vulnerabile în fața sărăciei salariale, fiind preponderente în domenii de activitate cu salarii mici. (…) Calitatea locurilor de muncă reprezintă o altă problemă identificată de majoritatea respondenților. Locurile de muncă disponibile sunt, fie fără forme legale, fie oferă salarii mici în raport cu munca cerută, salarii în raport cu care nivelul costului navetei devine unul prohibitiv, fie se înregistrează ambele situații, în același timp”, se mai arată în studiu.
Anumite locuri de muncă sunt percepute de către tineri ca fiind destinate mai degrabă femeilor care au o anumită vârstă și o anumită experiență, cum ar fi munca prestată la patiserie, în timp ce altele, cum ar fi cele în depozite de materiale de construcții, sunt specific bărbătești, forța de muncă fiind distribuită în funcție de capacitățile fizice ale ambelor sexe.
Un alt fenomen negativ și de durată pe piața forței de muncă din România este munca la negru, fără contract de muncă și fără plata contribuțiilor sociale, aproximativ 11% dintre salariați declarându-se în această situație, conform aceleiași cercetări.
În ceea ce privește căutarea unui loc de muncă, accesul la informație reprezintă o problemă pentru tinerii din mediul rural. Mijloacele moderne de informare, precum internetul, sunt prea puțin întrebuințate, principala metodă de căutare a unui loc de muncă fiind legată de rude și cunoștințe.
Majoritatea tinerilor de 19 ani și peste, mai precis 61% dintre ei, sunt neocupați, inactivi sau nu au avut niciodată un loc de muncă. Dintre cei care au avut un loc de muncă, 60% au peste 26 de ani, iar trei sferturi dintre ei nu mai lucrează de cel mult trei ani.
Doar 46% dintre tinerii din rural neocupați au căutat un loc de muncă în ultimul an, însă doar 10% au primit vreo ofertă de muncă de când nu mai lucrează sau au absolvit o formă de învățământ.
„Condițiile de muncă grele, coroborate cu existența unei oferte a angajatorilor căreia îi corespunde un salariu perceput ca fiind inacceptabil de mic de către cei ofertați, reprezintă o combinație de factori ce demotivează tinerii în demersurile de căutare, respectiv, de menținere a unui loc de muncă”, se arată în studiu.
Pe de altă parte, 58% dintre angajatori și 51% dintre autorități consideră că nivelul de calificare profesională a tinerilor de rural este necorespunzător cerințelor pieței.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului european „O piață incluzivă a muncii în mediul rural”, cofinanțat prin Fondul Social European, beneficiar fiind Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
