Deși clopoțelul va suna în doar câteva zile, sute de unități școlare din județ vor fi din nou prinse pe picior greșit, acestea nefiind pregătite să-și întâmpine elevii în condiții corespunzătoare. Pereți scorojiți, mobilier învechit, igrasie sau acoperișuri degradate sunt condiții în care dascălii trebuie să-i formeze și să-i modeleze pe elevi pentru viitor. Cât despre apă curentă sau toalete care să nu fie amplasate în spatele curții se poate vorbi în cazul a puține unități de învățământ din mediul rural. Chiar și așa, școlile își vor deschide porțile luni, 16 septembrie.
Elevi îngrămădiți în săli de clasă subdimensionate
Lângă cocheta clădire ce adăpostește Primăria comunei Hănțești, în apropierea Căminului Cultural recent văruit, se află Școala Gimnazială “Mihai Halunga”. De la șosea, unitatea în care învață circa 360 de elevi pare o clădire abandonată, din Evul Mediu, iar cei ce nu sunt din partea locului cu greu își pot da seama că este vorba despre o unitate de învățământ, plăcuța de pe clădire care ar trebui să semnalizeze acest lucru lipsind.
Problemele nu sunt noi la școala gimnazială din Hănțești.
Școala dispune de două corpuri de clădire, corpul A – construit în 1957 și corpul B – construit în 1976. Timp de zeci de ani, nici una din cele două clădiri nu a beneficiat de lucrări de reabilitare sau modernizare, asta până în anul 2008 când, prin Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Suceava, a fost aprobată o investiție de 2.045.250 de lei. Au fost demarate lucrări de reabilitare la corpul A, însă, în primăvara anului 2009, finanțarea a fost sistată.
Dat fiind faptul că una dintre clădirile școlii se afla în plin proces de reabilitare, începând cu anul școlar 2008-2009, învățământul s-a desfășurat în două schimburi, doar în corpul B, în încăperi subdimensionate, sălile inițiale fiind împărțite în două pentru a face loc tuturor claselor de elevi. Totodată, au fost amenajate ca săli de clasă spații ce inițial aveau altă destinație – subsolul, magazii.
“Copiii stau ca sardelele, unii peste alții, băncile sunt așezate până în catedră sau chiar până la tablă”, spune primarul comunei – Daniel Olariu.
Mai mult de atât, Daniel Olariu recunoaște că la clădirea B acoperișul este din plăci de azbociment, multe dintre ele sparte, astfel că deseori se întâmplă ca elevii să fie surprinși de picăturile de ploaie în timp ce se află în sălile de clasă.
Cât despre corpul A, dat fiind faptul că lucrările începute în 2008 au fost lăsate de izbeliște un an mai târziu, au început să se degradeze pereții, astereala, acoperișul și izolația clădirii.
Potrivit lui Daniel Olariu, “asupra celor două corpuri de clădire nu s-au făcut intervenții majore, fiind realizate doar igienizări anuale, până în anul 2008, când a început reabilitarea corpului A. S-au pus geamuri, clădirea a fost izolată, s-a făcut acoperișul, s-au consolidat pereții din interior. Lucrările au fost întrerupte în 2009, iar de atunci obiectivul este în conservare, ba mai mult, se degradează pe zi ce trece. Ar mai fi necesarecirca zece miliarde de lei vechi pentru a putea duce la capăt lucrările de la corpul A”.
Primarul comunei a mai menționat că școala nu a fost dotată cu mobilier, acesta fiind vechi și primit printr-o donație second-hand. Școala nu dispune de apă curentă, grupul sanitar construit în 1956 expunând copiii la accidente și boli. Curtea școlii și terenul de sport sunt denivelate, nebetonate și fără trotuare, primarul menționând ca în perioadele ploioase sau iarna, acestea sunt greu practicabile.
Elevii de la pregătitoare, trimiși într-o magazie a Căminului Cultural
Încă din luna septembrie a anului trecut, edilul comunei informa IȘJ Suceava că la școala din Hănțești nu există spațiu pentru organizarea clasei pregătitoare, că sălile de clasă (și așa înjumătățite) sunt insuficiente pentru cei 360 de copii. Mai mult de atât, Daniel Olariu le preciza șefilor de la IȘJ că și spațiul de la Grădinița Nr. 1 Hănțești este insuficient, dat fiind faptul că acolo sunt doar două săli de clasă, unde își desfășoară activitatea 71 de copii. În anul școlar trecut, prichindeii de șase ani au fost îngrămădiți “cu chiu cu vai” în grădinița din comună, iar în anul școlar ce debutează luni, aceștia vor învăța într-o sală a Căminului Cultural care în prezent nu dispune de nici o sursă de căldură. Apa curentă sau toaleta nici nu se mai pun în discuție.
La Adâncata, elevii sunt îngrămădiți în jumătate de școală, în foste laboratoare și cancelarie
Scenariul este similar și în cazul Școlii Gimnaziale din comuna Adâncata, unitate în cazul căreia, la fiecare început de an școlar, sunt aduse în atenția opiniei publice aceleași perpetue probleme referitoare la condițiile igienico- sanitare improprii.
Peste 200 de elevi ai comunei vor învăța și în anul școlar 2013-2014 în săli de clasă care până nu de mult adăposteau cancelaria sau laboratoare pentru diferite discipline. Școala ar avea destule săli de clasă, însă jumătate dintre acestea stau închise din 2008, când au început o serie de modernizări care au fost sistate un an mai târziu.
“Inspectoratul Școlar spune că școlile sunt pregătite pentru noul an școlar, însă nu este deloc așa. Nu e adevărat. Sunt probleme mari și nu am fost ajutați. Pentru jumătatea de școală care se află într-o situație jalnică ar mai trebui măcar trei-patru miliarde de lei vechi”, a menționat Viorel Cucu, primarul comunei Adâncata.
Tot în comuna Adâncata, la Fetești, sat aflat la câțiva kilometri de municipiul Suceava, condițiile din unitate nu permit autorizarea instituției. Toaletele sunt în curte, iar elevii se spală pe mâini la lighean. Totodată, lipsa apei curente și a canalizării sunt principalele cauze pentru care școlile din județ nu au fost autorizate de DSP.
Probleme în tot județul
Potrivit unei informări transmise de IȘJ Suceava, câteva școli se confruntă în continuare cu dificultăți în asigurarea funcționalității spațiilor școlare.
Sunt date ca exemplu unitățile: Școala Gimnazială Adâncata, Școala Gimnazială Fetești, Școala Gimnazială Hănțești, Școala Gimnazială Nr. 4 Vatra Dornei, Școala Gimnazială Păltinoasa, Școala Gimnazială Bucșoaia, Școala Gimnazială Frasin.
Totodată, o serie de școli se mențin ca exemple de funcționare în spații improprii, în condițiile unei cifre mari de școlarizare – Liceul Tehnologic “Mihai Eminescu” Dumbrăveni, sau din cauza nealocării fondurilor la unele lucrări de reabilitare – Colegiul Național “Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți, Școala Gimnazială Rădășeni, a unor situații de retrocedări, închirieri sau spații degradate – Școala Gimnazială Basarabi, Preutești, Grădinița cu Program Normal (GPN) Probota, Clubul Copiilor și Elevilor Gura Humorului, GPN Nr.1 Berchișești, Școala Primară Hreațca, Școala Primară din Pleșești, GPN Nr. 1 și 2 Hârtop, Grădinița cu Program Prelungit „Căsuța Piticilor” Câmpulung Moldovenesc.
