Peste 3.000 de credincioși s-au adunat, vineri, încă înainte de ora 7.00, pe Colina Bucuriei de la Patriarhie, pentru a participa la Slujba de Bobotează, dar mai ales pentru a fi primii la împărțirea aghesmei mari, apa tămăduitoare de boli, vindecătoare de patimi și care alungă puterile potrivnice.
În Capitală, fără gerul de altădată și fără zăpadă, Boboteaza o fost stropită din belșug de o ploaie mocănească ce a dat zilei aspectul de toamnă târzie și mai puțin de iarnă în toată regula.
Toate bisericile au fost pline de credincioși încă de la primele ore ale dimineții. În unele zone ale Capitalei slujba a început la 6.00 dimineața, în altele la 7.00 sau chiar la 8.00 după programul obișnuit.
La fel de diferit a fost și programul liturgic. În anumite zone, preoții au sfințit mai întâi butoaiele cu apă, astfel încât credincioșii să-și poată lua apa sfântă cât mai devreme. Apoi a urmat slujba Sfintei Liturghii ce putea fi auzită de cei care stăteau la coadă.
În alte biserici o parte a apei a fost sfințită chiar de joi, când au fost umplute și sticlele, astfel că, vineri, slujba s-a desfășurat destul de liniștit. Totuși, majoritatea bisericilor Capitalei au respectat programul liturgic care a început cu Sfânta Liturghie urmată de slujba de sfințire a apei și apoi împărțirea Aghesmei mari credincioșilor.
Așa s-a întâmplat și la Patriarhie. În pofida ploii reci, oamenii au stat cuminți la rând așteptând să poată lua apa sfântă. O parte, mai inspirată, a asistat la Sfânta Liturghie în interiorul Catedralei.
Slujba la Catedrala patriarhală a fost oficiată de Preferictul Patriarh Daniel înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, toți, chiar și Întâistătătorul BOR având veșminte albastru deschis, „de culoarea Iordanului în care s-a botezat Mântuitorul la vârsta de 30 de ani”, după cum a explicat unul dintre ierarhi.
După slujba Sfintei Liturghii, clerul și credinicioșii au ieșit în curte unde a început slujba de sfințire a apei. Cele 12 butoaie de câte 500 de litri fiecare erau amplasate de o parte și de alta a intrării în reședința patriarhală.
Apele au fost sfințite de mai mulți ierarhi, apoi Patriarhul a stropit cu Agheasma mare mulțimea adunată în curte, iar PF Daniel a explicat importanța apei sfinte.
„Agheasma Mare se gustă timp de opt zile începând cu ziua de astăzi. De ce opt zile și nu șapte? Pentru că în Ectenia Mare de la această slujbă de sfințire a apei se spune că este curățitoare spre viață veșnică și veșnicia este simbolizată cu cifra opt. Deci, această putere curățitoare spre viață veșnică înseamnă în primul rând învierea sufletului nostru din moartea păcatului; ziua Învierii este socotită ziua a opta, ziua veșniciei”, a precizat Preafericirea Sa.
Referitor la Agheasma Mare, Părintele Patriarh a arătat că această apă sfințită este aducătoare de binecuvântare.
„Această apă sfințită în ziua Botezului Domnului se folosește pentru curățirea de păcate a sufletului și a trupului, pentru tămăduirea de boli și vindecarea de patimi, pentru sfințirea sufletului și a trupului nostru și pentru sfințirea caselor. Cu această apă se sfințește spațiul unde locuim și unde lucrăm pentru că este aducătoare de binecuvântare; aduce ajutor de la Dumnezeu și în mod deosebit aduce ocrotire, se spune în rugăciunile care le-am auzit astăzi, pentru că această apă sfințită alungă puterile potrivnice, diavolești”, a mai spus Întâistătătorul BOR.
Anul acesta, încă din Ajunul sărbătorii Botezului Domnului, în curtea Catedralei Patriarhale a fost înălțată o cruce din cetină de brad, de aproximativ trei metri, împodobită cu flori și busuioc, în lipsa tradiționalei cruci de gheață care nu s-a putut face din cauza căldurii. De asemenea, au fost pregătite vasele cu o capacitate de aproximativ 6.000 de litri de apă care au fost sfințite .
În pofida butoielor pline cu Agheasmă, totuși unii oameni, uitând de sărbătoare se înghesuiau să ajung primii la apa sfântă, cu bidoane mari de cinci – șase litri, înghesuite în sacoșe sau ținute de mânere, ori cu brațele încărcate de sticle din plastic de 2 și 2,5 litri.
„Ce vrei domnule, trebuie să iau apă multă, trimit la fiică-mea din Spania. Mi-a zis să îi trimit și ei Agheasmă. Trebuie să iau multă apă sfântă. Iau multă Agheasmă pentru că m-au rugat niște vecine, sunt bătrâne, le ajut”, a spus o femeie.
„Și eu iau mai multă, am o vecină bolnavă, are Alzheimer”, a motivat o altă femeie.
Pentru prieteni, bătrâni sau bolnavi, Agheasma mare reprezintă salvarea de orice suferință. Așa a spus și PF Daniel. Numai că, fără credință și rugăciune, Agheasma rămâne o apă simplă, a explicat una dintre femeile de la coadă care avea la ea o sticluță mică de jumătate de litru, făcând referire la cei cu sacoșele burdușite de PET-uri.
„Eu cred foarte mult în efectele tămăduitoare ale Aghesmei Mari. Am apă sfințită adunată de cinci ani. Nu s-a stricat. Este ca de la izvor”, a spus Cristina Iordache, profesor pensionar.
Coada din Colina Bucuriei se încheia în dreptul magazinului de obiecte bisericești după baldachinul în care sunt așezate moaștele la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.
Botezul Domnului se prăznuiește în fiecare an la 6 ianuarie, în amintirea botezului Mântuitorului Iisus Hristos în râul Iordan de către Sfântul Prooroc Ioan și a Arătării Preasfintei Treimi. În tradiția Bisericii, de Bobotează, firea apelor se sfințește, toate râurile și apele fiind considerate binecuvântate. La sate, unde credința de veacuri a strămoșilor și-a pus mai pregnant amprenta în viața de zi cu zi, în prima săptămână după sărbătoare, creștinii nu spală cu apă din râuri, ci îi acordă o cinstire deosebită, considerând-o sfințită.
În unele părți ale țării, a intrat în tradiție aruncarea crucii în râu, gest care reprezintă intrarea Domnului în Iordan, botezul și sfințirea apelor. Există credința populară că acela care va scoate crucea din apă va fi ferit de boli de-a lungul întregului an.
Atât Ajunul, cât și Boboteaza sunt favorabile și prognozelor meteorologice. Este îndătinată tradiția la români că dacă Ajunul Bobotezei este ploios, tot anul va fi ploios, iar încotro stropește preotul cu busuiocul, de acolo vor veni ploile peste an. De asemenea, dacă în ziua de Bobotează este vreme frumoasă sau va bate crivățul, oamenii cred că va fi un an îmbelșugat și o vară frumoasă.
Între riturile de cinstire a sfințirii apei, datina cea mai importantă este Sfințirea cea Mare a Apei (Agheasma Mare), săvârșită de preoți în biserică, lângă o fântână sau o apă curgătoare. După ce este adusă acasă, agheasma este luată pe nemâncate de credincioși, având un rol purificator și sfințitor. În același scop, oamenii stropesc vitele și hrana lor sau „botează” sămânța care va fi semănată. Totodată, virtuțile purificatoare ale apei sfințite se extind asupra gospodăriei și anexelor.
