Peste 2.300 de metri pătrați din Parcul Șipote au trecut în mâna a trei familii: Băișanu, Popovici și Pietreanu

Intenția administrației locale, afirmată în repetate rânduri, de a prelua la municipalitate Parcul Șipote din municipiul Suceava pentru a-l amenaja ca locație de agrement trebuie să țină cont de faptul că bucăți din acesta au trecut în proprietate privată, prin decizii judecătorești definitive și irevocabile. Orașul a pierdut peste 2.300 de metri pătrați în favoarea a trei familii cunoscute: Băișanu, Popovici și Pietreanu. Istoria este simplă, pe parcursul anilor s-au emis cel puțin zece titluri de proprietate în parc pe suprafețe care însumau aproape 5.000 de metri pătrați. Când Prefectura și Direcția Silvică au aflat, au cerut în instanță anularea lor, dar procesele cu cele trei familii le-au pierdut. Celelalte titluri pentru parcelele care între timp ajunseseră la diverse firme au fost anulate. În cazul familiei Băișanu, acțiunile instituțiilor statului au fost respinse din start de instanțele din Vrancea și Galați, nici măcar nu au mai ajuns să fie judecate pe fond.
Împroprietărirea în Parcul Șipote s-a făcut după 1990, fie prin hotărâri judecătorești care au stabilit drept de reconstituire a dreptului de proprietate, FĂRĂ precizarea amplasamentului, fie prin ordine ale unor prefecți sau primari date în calitate de președinți de comisii de fond funciar. Terenul din zonă a fost expropriat prin decretul nr.659/1973 pentru lucrări de interes public, respectiv lucrări de drenare pentru consolidarea versantului și ulterior amenajarea unui parc dendrologic. Conform tuturor legilor de fond funciar din România, astfel de terenuri nu fac obiectul retrocedării, dar cu toate acestea, cel puțin zece foști proprietari au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament și au și obținut asta. Surprinzător, la foarte puțin timp după ce au obținut titlurile, foștii proprietari au și vândut.
De exemplu, terenul pe care îl deține astăzi definitiv și irevocabil, conform instanței, familia Constantin și Eugenia Băișanu, părinții deputatului Ștefan Alexandru Băișanu, a fost cumpărat de la Elena Felicia Savu. Reconstituirea a fost făcută de instanță, pentru teren în intravilanul municipiului Suceava, fără desemnarea amplasamentului. Elena Felicia Savu a obținut titlul de proprietate nr. 3316 în data de 5 iulie 2004, pe o suprafață de 2.184 de metri pătrați de teren în zona Parcului Șipote. Câteva zile mai târziu, în data de 13 iulie 2004, a vândut terenul lui Constantin și Eugeniei Băișanu.
Acțiunea de anulare a titlului de proprietate deschisă de Prefectură și Direcția Silvică în 2010 a fost respinsă de instanță ca neîntemeiată. La fel și recursul, pe motiv că o cerere nu poate fi judecată de două ori.
Un alt proprietar la Șipote este Cornel Pietreanu, fostul ”rege al sticlei”, pe o parcelă puțin peste 100 mp, cumpărată de la Grigore Cărpuș, fost proprietar expropriat. În acest caz, instanța i-a dat câștig de cauză lui Pietreanu pe motiv că și-a construit casa pe respectiva suprafață de teren.
Un alt câștigător este Mircea Popovici, căruia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 114 mp, prin ordin al prefectului, în anul 1997.
Pe exact aceeași speță, au pierdut în instanță, în fața Direcției Silvice, firmele Elbit Telecom, Titania Construcții, Luxban SRL și omul de afaceri Ionel Ruxandari. În cazul Prefecturii, aceasta a pierdut patru procese și a câștigat cinci.
Intenția unui ”investitor” de a construi blocuri în parc a trezit autoritățile
Împroprietăririle din parc s-au derulat extrem de discret. Direcția Silvică, de exemplu, care se știa administrator al terenului statului în întreaga zonă, a aflat că a pierdut o parte consistentă abia în 2008, când o firmă din Dumbrăveni a solicitat aviz de construcții pentru două blocuri în parc, pe o suprafață de 2.200 mp. Mecanismul obținerii terenului pentru blocuri e același: în data de 5 iulie 2004 două bătrâne au primit titluri de proprietate pentru 1.300 mp, respectiv 900 mp. Patru luni mai târziu, femeile au vândut terenul, una cu 20 de milioane de lei vechi, adică 550 de euro, iar a doua cu 2.200 de euro. Actele oficiale au fost făcute în 2005. Cel care a cumpărat a vândut, la rândul său, în aprilie 2007, firmei Professione Casa SRL Dumbrăveni, cu un preț în acte de 190.000 de euro.
La solicitarea firmei, Primăria Suceava a eliberat în 2008 certificatul de urbanism pentru „ansamblul rezidențial Șipote”, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a înaintat un memoriu favorabil către Ministerul Culturii, care a avizat ridicarea construcțiilor cu trei etaje și mansardă în parc, iar furnizorii de utilități – gaz metan, energie electrică, telefonie, apă canal au dat de asemenea aviz favorabil. De fapt, firmei din Dumbrăveni îi aparțineau doar 600 de mp, restul erau ai altor ”investitori strategici”.
Comportament de proprietari au arătat nu doar cei de la Professione Casa, care s-au apucat să taie pini de pe terenul pe care l-au cumpărat, ci și familia Băișanu, care și-a îngrădit ce-a obținut. În 2010, reprezentantul Ocolului Silvic Pătrăuți, în administrarea căruia se află parcul, a sesizat Direcția Silvică de faptul că o suprafață din parc este îngrădită cu sârmă și de pe o alta s-au tăiat nouă pini. Direcția Silvică a chemat poliția, a făcut plângere penală împotriva familiei Băișanu și a firmei din Dumbrăveni, dar a pierdut.
Toate acestea au scos din inerție instituțiile statului, chiar dacă abia când buldozerele se pregăteau să pornească spre parc. Direcția Silvică Suceava și Prefectura au început să verifice modul în care s-a făcut eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie și intabularea.
Amenajarea parcului a început cu munca patriotică a tinerilor din Suceava
Analizând documentele care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate, Prefectura a descoperit importante încălcări ale legii atunci când s-a decis retrocedarea terenului și la solicitarea prefectului de atunci, Sorin Popescu, a deschis procesele prin care a cerut constatarea nulității absolute a fișelor de proces verbal de punere în posesie întocmite de comisia municipală de fond funciar, a titlurilor de proprietate, anularea actelor subsecvente întocmite ulterior precum și radierea înscrisurilor efectuate în Cartea Funciară de către OCPI Suceava, în sensul efectuării înscrierii corecte a adevăratului proprietar, care este Statul român și administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA prin Direcția Silvică Suceava. Ulterior i s-a alăturat și Direcția Silvică în acest demers. Paradoxal, procesele în care proprietari au fost VIP-uri au fost câștigate de acestea, celelalte au fost câștigate de stat.
Toate suprafețele de teren au fost expropriate, așa cum am menționat, în anul 1973, trecând în domeniul public al statului pentru a se executa lucrări de consolidare a versantului de est. Inițial au fost în administrarea municipiului Suceava, ulterior, în iunie 1988, terenul a trecut în fondul forestier ca urmare a efectuării unui schimb de teren între fondul forestier de stat și suprafața administrată de Consiliul Popular. Pe acest teren s-a extins Parcul dendrologic Șipote, prin împădurire. Administrarea a fost preluată de inspectoratul și ulterior Direcția Silvică Suceava.
Practic, parc înseamnă 10,9 hectare din cele aproape 67 de hectare de teren acoperit cu vegetație forestieră între centrul Sucevei și Cetatea de Scaun. Este zona din spatele restaurantului McDonald’s până la pârâul Dalat, cu câteva suprafețe și pe celălalt mal. Rațiunea de înființare a parcului a fost de consolidare a versantului afectat de alunecări de teren, dar și de a înfrumuseța orașul și de a-i asigura ”un plămân verde”. Primele demersuri au fost făcute, conform ziarelor vremii, încă din 1969, când Consiliul Popular Municipal a trecut la ”sistematizare pentru amenajarea parcului de cultură și odihnă Suceava”. Lucrările s-au făcut cu muncă patriotică, adică de către organizații ale UTC, elevi, studenți și alți tineri. Până în 1974 s-au realizat captarea tuturor izvoarelor, drenări pe versanți, puțuri absorbante, canalizarea pâraielor Șipote și Cetății, taluzarea versanților, aleea pavată de-a lungul pârâului Șipote și cea care făcea accesul din fosta stradă Walter Roller spre Cetatea de Scaun. A urmat plantarea de puieți de talie mare, cu înălțimi între 1,5 și 3 metri, de Ginko, tisa, brad, brad de Caucaz, brad argintiu, duglas verde, molid, molid înțepător, larice, pin silvestru, pin de munte, pin negru, pin bancsian, pin, pin neted, zâmbru, chiparos de baltă, tuia, tuia columnară, o specie de tuia care în denumirea populară este cunoscu ca „arborele vieții”, ienupăr, brădișor etc.
La această oază din inima orașului, lăsată din păcate de izbeliște de autorități, au început mulți a râvni după 1990, iar cei care au avut și pârghiile necesare au căpătat o bucată. Iar achizițiile le-au fost statuate de instanțe judecătorești, așa că nu avem ce comenta. Dacă or mai fi și altele în afară de cele prezentate încă nu știm. La solicitarea noastră, Direcția Silvică ne-a comunicat că încă lucrează la inventarierea titlurilor de proprietate emise în Parcul Șipote. Încă din luna aprilie a acestui an, a solicitat date atât Primăriei Suceava, cât și Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, dar încă nu a primit nici un răspuns.