– Racla cu moaștele Sf. Ioan cel Nou a fost scoasă din mănăstire sâmbătă dimineață, iar oamenii veniți din toate colțurile țării au putut să se roage Sfântului timp de două zile
– Sfânta Liturghie de ieri, din curtea mănăstirii, a fost oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, împreună cu PS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, PS Calinic Botășăneanul, episcop vicar al Episcopiei Iașilor, Arhimandritul Grigorie, starețul Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou, alături de un numeros sobor de preoți
– Ieri s-a împlinit un sfert de veac de când ÎPS Pimen a fost numit Arhiepiscop, prilej de felicitare din partea Părintelui Teoctist, Patriarhul României, și al PS Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului
Peste 20.000 de oameni din toate colțurile țării, dar mai ales din Maramureș, Galați, Neamț, Bistrița Năsăud au fost în pelerinaj, timp de două zile, la moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Racla cu sfintele moaște a fost scoasă din biserică încă de sâmbătă dimineață, prilej pentru credincioși să se închine și să o atingă. Pe tot parcursul zilei de sâmbătă, bătrâni, copii, oameni de toate vârstele s-au așezat la rând pentru a ajunge în foișorul unde a fost așezată racla de argint cu sfintele moaște. Unii pelerini au venit pregătiți pentru a petrece noapte de 23 spre 24 iunie sub cerul liber, așa că și-au luat corturi, pături, haine mai groase, dar și saci de plastic, nailoane, pentru cazul in care ar fi plouat.
Până spre seară, vremea a fost frumoasă și nu dădea semne că va veni furtuna. Însă, după ora 16:00, când în curtea mănăstirii erau deja câteva sute de oameni, a început o vijelie și o furtună care i-a speriat pe pelerini. Unii s-au adăpostit pe sub zidurile mănăstirii, alții în mănăstire, cu speranța că va trece, și se vor putea întoarce la Sfânt. Așa s-a și întâmplat. Ploaia s-a mai liniștit, iar la ora 18:00, după cum a fost programat, ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a oficiat slujba de priveghere, care a ținută până după ora 21.30. La un moment dat, în timpul slujbei de priveghere, a ieșit soarele, cerul s-a luminat și a început să vină spre mănăstire puhoi de lume. Unii de departe, veniți cu mașini, în grupuri organizate, alții din municipiul Suceava, pentru că este o tradiție ca din fiecare casă, un membru al familiei să participe la slujba de priveghere de la mănăstire. Deși temperatura a scăzut cu câteva grade, frigul făcându-și simțită prezența, pelerinii s-au bucurat că nu a mai plouat, și au stat până la sfârșit.
Covoare în semn de jertfă aduse de romii din Galați
Zeci de familii de romi din Galați și împrejurimile acestuia au venit la moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava încărcate cu jertfe. După cum este tradiția la ei, în fiecare an vin în grupuri organizate la Suceava, câte 20-30 de mașini, cu care aduc și covoare persane. Așa au făcut și în acest an. Îmbrăcați colorat cum le este felul, dar îngrijiți, împodobiți cu fel de fel de podoabe de aur, cu copiii după ei, romii au atras privirea celorlalți pelerini, care, indulgenți, i-au lăsat să intre înaintea lor în foișorul unde se afla racla de argint, pentru a se închina.
– Sfântul a adus ploaie
Noaptea Sânzienelor, așa cum este numită noaptea premergătoare Hramului Sucevei, a fost una rece, dar nu i-a speriat pe pelerini. Cei mai mulți, de-a lungul anilor, de când tot vin la Suceava, și-au făcut prieteni, și au dormit pe la cunoștințe. Alte câteva zeci de oameni au dormit în mănăstire sau în gangul de lemn al bisericii. Nimeni nu s-a plâns de frig. Maria Coroamă a venit din Maramureș, cu mai mulți cunoscuți, sigură fiind că femeia la care a dormit în fiecare an, de 18 ani încoace, o va oprimi și de această dată. Din păcate, a aflat că femeia murise cu două luni în urmă, așa că a fost nevoită să doară în mănăstire. „Credința este mare și nu m-am supărat. Am venit la Sfânt să mă rog pentru ploaie, pentru îndepărtarea necazurilor. În acest an, cred că au venit cei mai mulți creștini, de 10 ani de când venim noi aici. N-am mai văzut atâta lume, poate doar în anul 2000”, ne-a povestit femeia. Un alt bărbat, cu care am stat de vorbă, ne-a spus că este din Bârlad, și a venit cu nepoțelul de 12 ani, pentru prima dată la Mănăstirea Sf. Ioan. „Ne-a spus părintele paroh să venim la acest Sfânt că face minuni. Nu vedeți că soarele și seceta prăjesc totul? Aici s-a văzut credința oamenilor. Sfântul a adus ploaie. A plouat și după aceea a ieșit și soarele. Și-a întors Dumnezeu fața la noi, dar nu peste tot este așa bine”, ne-a povestit Ion Supernad.
– Fără negoț în timpul slujbei
Ieri, încă de la primele ore ale dimineții, străzile Sucevei erau invadate de grupuri de pelerini, care se îndreptau grăbiți spre mănăstire, pentru a prinde un loc bun în curtea mănăstirii, de unde să asculte nestingheriți Sfânta Liturghie. Nu a fost o slujbă obișnuită. Slujba arhierească a fost oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, PS Calinic Botoșăneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Arhimandritul Grigorie, starețul Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou, părintele vicar Ioan Chițuc, reprezentantul ucrainenilor ortodocși din Maramureș (un fragment din slujbă fiind în limba ucraineană), însoțiți de un impresionant sobor de preoți. Pe tot parcursul Sfintei Liturghii, comercianții ambulanți care și-au montat mesele în curtea mănăstirii, dar care comercializau doar obiecte religioase, s-au oprit din „negoț”. Fiecare masă avea scris același mesaj „nu vindem în timpul slujbei”, regulă cerută de conducerea mănăstirii sucevene. În acest fel, s-a dorit ca toată lumea să fie atentă și să se concentreze la momentul religios. Unii așteptau cu răbdare, ore în șir să ajungă să atingă moaștele Sfântului, alții, cu copii, veniți de departe, își odihneau picioarele prăfuite de drum lungul drum, pe cartoane sau pături, la umbra zidurilor vechi de sute de ani. În gând, cu mâinile încrucișate, fiecare, în felul său, se ruga.
Căldura dogoritoare, aglomerația, pe alocuri cerșetorii (mult mai puțini ca în alți ani), nu au reușit să știrebească din măreția rugăciunii „Tatăl Nostru”, cântată de toată suflarea din curtea mănăstirii.
Un sfert de veac de când ÎPS Pimen a fost numit Arhiepiscop
La finalul Sfintei Liturghii, ÎPS Pimen a dat citire, ca în fiecare an, mesajului transmis de Preafericitul Teoctist, Patriarhul României, la marea sărbătoare a Aducerii moaștelor Sf. Ioan cel Nou la Suceava. Pe lângă cuvântul de învățătură creștină transmis de Teoctist bucovinenilor și maramureșenilor, pe care, spune Sfinția Sa, și-i amintește de pe vremea când participa la această sărbătoare sfântă a Sucevei, Preafericitul Teoctis i-a transmis un mesaj de felicitare Înaltului Pimen, la împlinirea a 25 de ani, „un sfert de veac” de când a fost numit Arhiepiscop.
Profund emoționat, ÎPS Pimen și-a amintit că a fost chemat de Părintele Teoctis tocmai de la Ierusalim, unde se afla la acea vreme, pentru a fi numit Arhiepiscop. „El mi-a fost un adevărat părinte duhovnicesc. Îmi spunea de multe ori: , nu am avut nici o restricție, dar, seara, îi spuneam tot ce am făcut, mă sfătuiam”, a spus în cuvântul său Arhiepiscopul Sucevei.
– Asemeni Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, ÎPS Pimen este apropiat de săraci
ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a rostit un cuvânt de învățătură în fața zecilor de pelerini, subliniind faptul că, ieri au fost trei sărbători în una: Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, Aducerea Moaștelor Sf. Ioan cel Nou la Suceava și ziua de duminică, cu predica sutașului. Arhiepiscopul Tomisului, prezent și anul trecut la Sărbătoarea Sucevei, a avut cuvinte laudative la adresa Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, la împlinirea a 25 de ani de când a fost numit arhiepiscop. „ÎPS Pimen a poposit și la Putna, unde Voievodul Ștefan i-a întărit credința. (…) A fost chemat de la Ierusalim pentru a fi numit arhiepiscop al Moldovei. Asemeni Sf. Ioan cel Nou de la Suceava și ÎPS Pimen a învățat să fie generos, milostiv, bun, dar în primul rând s-a apropiat de oamenii săraci”, a ținut să precizeze, în predică, ÎPS Teodosie. Tot el i-a urat lui Pimen Suceveanul, la an jubiliar – 25 de ani de slujire arhierească – încă 25 de ani de acum în colo ca păstor al Sucevei.
– Procesiunea prin oraș
În fiecare an, de Sânziene are loc procesiunea cu sfintele moaște prin oraș. După terminarea slujbei arhierești, racla cu sfintele moaște a fost scoasă din foișor și purtată pe umerii mai multor preoți pe străzile municipiului. Fiind zeci de mii de pelerini, racla a fost scoasă foarte greu curtea mănăstirii, iar pe tot parcursul procesiunii, oamenii se aruncau sub raclă, îngreunau înaintarea preoților, doreau neapărat să atingă racla, să treacă pe sub ea, pe sub icoanele care au fost scoase din mănăstire și duse în fața raclei. Procesiunea s-a oprit la mai multe biserici din municipiu: Biserica Sf. Înviere, Biserica Domnițelor, Biserica „Sf. Gheorghe” Mirăuți, Biserica Sf. Dumitru, Biserica Sf. Nicolae, Catedrala „Nașterea Domnului” Biserica Monument de la Prefectură, după care, moaștele au fost din nou aduse la mănăstire, și așezate în foișor. Aseară, la ora 22:00, moaștele au fost depuse la locul lor în Sfânta Mănăstire.
La fiecare biserică alte câteva sute de oameni, însoțiți de preoți cu icoane în mâini, întâmpinau procesiunea. Oamenii se alăturau procesiunii și mergeau mai departe în urma Sfântului. Pe tot acest drum al Sfântului, grupuri organizate de pelerini, mai ales din Maramureș și Bistrița Năsăud, cântau cântece religioase, purtând crini sau sânziene în mâini. Toată lumea care aștepta procesiunea a fost stropită cu agheasmă de către preoți.
Pelerinii ne-au povestit că seceta, îndepărtarea copiilor de la dreapta credință, sinuciderile, crimele, violențele care s-au tot petrecut în ultimul an, unul foarte greu, i-au determinat să vină la Sfântul Ioan cel Nou – făcător de minuni
La slujba arhierească de ieri au asistat și primarul Sucevei, Ion Lungu, Ministrul Educației, Cristian Adomniței, și fostul parlamentar Vasile Lupu.
Sarmale de post pentru toți pelerinii
La întoarcerea în mănăstire, după procesiune, toți pelerinii au primit sarmale de post din partea Primarului Sucevei, Ion Lungu, dar și din partea Mănăstirii Sf. Ioan. Ion Lungu a oferit și sâmbătă seară, după slujba de priveghere, sărmăluțe calde celor prezenți la mănăstire. Pe parcursul celor două zile de pelerinaj, au fost mai mulți oameni cu suflet, care au pregătit acasă plăcinte, sarmale, pachete cu diverse alimente și le-au împărțit pelerinilor veniți de departe.
