Peste 2.000 de pelerini, 600 de preoți și membri ai Sfântului Sinod prezenți în prima zi a sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou ocrotitorul Bucureștilor, care a început sâmbătă în Capitală, pentru prima dată fiind aduse la Catedrala Patriarhală părticele ale sfintei Cruci.
Sărbătoarea a început sâmbătă la ora 10.30 cu o procesiune. Părticele din lemnul Sfintei Cruci a fost adus de la Biserica Sfântul Spiridon Nou întâlnindu-se la baza dealului cu moaște ale Sfântului Dimitrie cel Nou și ale Sfinților Împărați Constantin și Elena.
Mii de pelerini au sosit încă de la miezul nopții pentru a participa la această sărbătoare. Dar cea mai vrednică dintre pelerine este bucureșteanca Lița Tudor care a sosit încă de vineri, de la ora 10.00 pentru a fi prima care sărută sfintele moaște și lemnul Sfintei Cruci.
„Vin de 20 de ani la această sărbătoare. Nu merg la alte sărbători pentru că sunt din București și-mi este greu. Dar de 20 de ani sunt prima care mă așez la coadă pentru a ajunge la racla cu sfintele moaște. La ora 10.00 eram numai eu, dar în câteva minute au mai venit alte trei persoane”, a spus femeia.
Ea a adăugat că până la miezul nopții se adunaseră în jur de câteva zeci de oameni. Dar de la ora 1.00 noaptea și până dimineața dealul Mitropoliei s-a umplut de lume, astfel că la slujba sfintei liturghii de la 11.00 erau, potrivit jandarmilor, peste 2.000 de oameni, coada întinzându-se pe 500 de metri.
Totodată la slujbă au participat peste 600 de preoți și înalți ierarhi membri ai Sfântului Sinod cât și mitropolitul Pavel de Drama și o delegație din Grecia care a adus la București racla cu lemnul Sfintei Cruci. Este pentru a doua oară când lemnul Sfintei Cruci este adus în Româna, pentru prima dată în 2004 la Iași pe vremea aceea PF Daniel fiind mitropolit al Moldovei și Bucovinei.
În cuvântul său, patriarhul Daniel a explicat însemnătatea Sfintei Cruci. „Când mărturisim credința ortodoxă în Sfânta Treime ne însemnăm cu semnul sfintei cruci. Instrument de tortură și de ocară în antichitate crucea a fost transformată de Hristos în semn de biruință a iubirii smerite asupra egoismului, semn de biruință al sfințeniei asupra păcatului și semn de biruință al vieții asupra morții”, a spus PF Daniel.
El a precizat totodată că puterea sfintei cruci a lui Hristos cunoscută mai ales sfinții martiri ca sfântul mare mucenic Dimitrie izvorâtorul de mir sau sfinții cuvioși ca sfântul cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi. Dar și apărătorii credinței ortodoxe în luptă cu păgânismul sau cu ereziile, cum au fost sfinții împărați Constantin și Elena.
„Sfântul Constantin cel Mare a descoperit în anul 312 crucea lui Hristos pe cer, iar sfânta Elena în anul 326 la Ierusalim în pământ. Iată acum această sfântă cruce a lui Hristos descoperită de sfinții Împărați Constantin și Elena a ajuns la noi la București în preajma sărbătorilor sfântului mare mucenic Dimitrie și sfântului cuvios Dimitrie cel Nou amândoi fiind ocrotitori ai Capitalei României”, a mai spus PF Daniel.
El a precizat că aducerea sfintei cruci din Grecia în România la hramul Catedralei Patriarhale este un simbol al comunității frățești între Biserica ortodoxă a Grecia și Biserica Ortodoxă Română și între cele două popoare.
Peste 200 de jandarmi asigură ordinea în Dealul Mitropoliei, unde au fost amplasate corturi de către Crucea Roșie, care împart ceaiuri și sandvichuri pelerinilor.
Peste 340.000 de români își aniversează onomastica, marți, 26 octombrie, de Sărbătoarea Sfântului Dumitru.
