Mănăstirea Putna devenit sâmbătă, 15 august 2009, de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, neîncăpătoare, pentru cei peste 15 mii de pelerini veniți la hram.
Așa ca în fiecare an, creștinii ortodocși din Bucovina, dar nu numai, ci și din toate colțurile țării, se întâlnesc pe 15 august la Mănăstirea Putna.
Anul acesta, vremea frumoasă de afară a făcut ca între zidurile mănăstirii, la slujba din dimineața hramului, să se adune peste 15 mii de suflete.
Pioșenie, rugăciuni necurmate și oameni îngenunchiați
În genunchi, pe iarbă sau pe pături, sub copaci, ori undeva, retrași, miile de credincioși au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Preasfințitul Meletie, Episcopul Hotinului din Mitropolia Cernăuților, aparținând Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, și Preasfințitul Ignatie, Episcop din cadrul Bisericii Ortodoxe Bulgare.
Cuvintele de învățătură rostite de preoți s-au auzit până în cele mai îndepărtate colțuri ale mănăstirii, și chiar în afara zidurilor lăcașului de cult, prin intermediul difuzoarelor montate. Cu toate acestea, mulți dintre credincioșii veniți la hram au ținut cu tot dinadinsul să participe „trup și suflet” la Sfânta Liturghie, iar porțile mănăstirii au fost „invadate” de un adevărat puhoi de oameni, care cu mic, cu mare, își făcea loc, așa cum puteau, să intre în curtea mănăstirii, unde a fost amplasată o scenă de unde s-a ținut slujba.
„Ierusalimul neamului românesc”, așa a fost numită Mănăstirea Putna de Înaltpreasfințitul Părinte Pimen. Acesta a spus că Putna este locul în care întotdeauna vine cu bucurie și le-a vorbit credincioșilor despre „adormirea” sufletului și despre viața de dincolo de moarte.
Pioșenie, rugăciuni necurmate și oameni îngenunchiați, ascultând din învățăturile preoților, aceasta a fost atmosfera din curtea Mănăstirii Putna.
Iconițe și cruciulițe – premii la ruletă
În afara mănăstirii însă, lumea dezlănțuită parcă voia să concureze cu tăcerea din mănăstire. Predicile care se auzeau din difuzoare erau acoperite de manelele de la tarabele vânzătorilor de nimicuri. Fumul de la chioșcurile cu mici, grătare și tot felul de alte mâncăruri se ridica pretutindeni, iar banii „curgeau” la fiecare tarabă. Oricine, orice ar fi vândut, a avut succes. Clienții au făcut cozi la mici și bere, dar și la haine, brelocuri sau obiecte de cult transformate de comercianți în „kitsch-uri” care luau ochii hrămarilor. Puștile cu bile de cauciuc au fost senzația zilei, așa că aproape orice copil sau tânăr care-și făcea loc prin puhoiul de oameni avea obligatoriu în mână o mitralieră sau o pușcă.
Jocurile de noroc își aveau și acestea locul la sărbătoare, iar pe aleea ce duce spre mănăstire, câțiva comercianți au atras clienți și au format cozi interminabile la tarabele lor, prin montarea unor rulete, unde dacă aveai noroc, câștigai, „bineînțeles”, cruciulițe, icoane sau alte obiecte de cult.
Locurile de cazare, ocupate cu câteva zile înainte de hram
De la jocurile de noroc, fetele și băieții, frumos aranjați, parfumați și cu mobilele cu manele date la maxim se îndreptau spre bâlci. Aici, alte cozi interminabile pentru a prinde un loc în parașute.
Aglomerația a fost covârșitoare. Mașinile au fost oprite de polițiști cu mult înainte de intrarea pe drumul ce duce spre mănăstire, iar pe stradă se circula bară la bară pe o bucată bună de drum.
Și locurile de cazare din preajma mănăstirii erau imposibil de găsit, chiar cu două zile înainte de sărbătoare. „Avem turiști veniți de câteva zile, camerele sunt ocupate și nu se eliberează nimic până mâine”, a declarat recepționerul uneia dintre pensiunile din zonă.
Sărbătoare și zi de închinare pentru unii, zi de promenadă și distracție pentru alții, cam aceasta ar fi, în doar câteva cuvinte, semnificația zilei de 15 august la Putna. Pe unii, ziua i-a îmbogățit în suflet, în timp ce pe alții, la buzunare.
