Adopția națională este una din variantele de protecție a copilului care trebuie promovată deși, în momentul de față, numărul familiilor ce vor să adopte un copil este de trei ori mai mare decât al minorilor care – potrivit legii – pot fi înfiați, susține șeful autorității de profil.
Secretarul de stat Theodora Bertzi, șeful Oficiului Român pentru Adopții (ORA), a declarat agenției MEDIAFAX, că, potrivit datelor înregistrate în decembrie în Registrul Național de Adopții, mai mult de 1400 de familii vor să adopte un copil, în timp ce numărul mibnorilor adoptabili este mai mic de 500.
Mai exact, 1.436 de familii de români au primit un atestat care să le permită declanșarea procedurii de adopție ori parcurg reevaluarea anuală pentru primirea unuia. Dintre acestea, 921 au un arestat valabil, 36 au primit copii în vederea adopției, iar 246 vor să înfieze un nepot sau un copil pe care îl au deja în îngrijire.
Alte 1.033 de familii doresc să adopte și nu au un copil în plasament ori spre adopție, potrivit statisticii. Dintre acestea, aproape jumătate (47 la sută) vor un copil de până în doi ani, 16 la sută vor un copil de unu-doi ani, 13 la sută unul de doi-trei ani. În jur de 11 la sută dintre adoptatori vor un copil cu vârsta de trei-șase ani și doar doi la sută unul care să aibă între șase și 15 ani.
„Este important că 12 la sută dintre ele nu precizează vârsta copilului, ceea ce înseamnă că nu își doresc neapărat un copil mic, ceea ce este un lucru bun”, a spus Bertzi.
Cu toate acestea, adopția națională este o variantă de protecție care trebuie promovată. „Familiile nu sunt bine pregătite, în sensul în care să-și dorească și copii mai mărișori, să-și dorească și gemeni sau copii cu o mică problemă de sănătate”, a spus Theodora Bertzi.
Astfel, sunt situații în care prezumptivii adoptatori au pus diverse condiții legate de copilul pe care să-l primească ori care, după ce au parcurs o parte a procedurii au renunțat, pentru că și-au dat seama că nu ar fi buni părinți. De aceea, va fi elaborată o procedură comună de evaluare și pregătire a familiilor care doresc să adopte, luând în calcul nu doar criterii concrete, ci și dorința acestora de a fi buni părinți. Totodată, va fi derulat un program care presupune formarea a 31 de specialiști asistenți pentru familiile ce vor să adopte și care va fi extins în toată țara.
Mai mult de 20 de județe au cerut ORA lista cu familiile adoptatoare la nivel național, după ce nu au reușit să găsească părinți adoptivi pe plan local. Sunt județe care mulți copii sau nu au familii, dar și județe care au familii și nu au copii, pentru că nivelul de abandon pe plan local este foarte mic, a explicat Theodora Bertzi.
Pe de altă parte, în evidențele ORA figurează 458 de copii adoptabili (din care 42 au fost încredințați în vederea adopției), față de aproximativ 5.000 luați în evidențe conform legii vechi. Diferența dintre cele două valori se explică prin reglementarea diferită a abandonului și a modului în care un copil poate fi declarat adoptabil, afirmă șeful ORA.
„Vechea legislație era axată pe despărțirea rapidă a copilului de familie”, în timp ce noile legi susțin integrarea lui în familie, a spus Bertzi. Mai exact, legislația în vigoare până la 1 ianuarie permitea declararea abandonului în cazul în care un părinte nu lua legătura timp de șase luni cu minorul. În momentul de față, decăderea din drepturi este posibilă după o procedură mai minuțioasă și doar cu acordul instanței, a spus secretarul de stat, dând drept exemplu familiile plecate la muncă în străinătate și care și-au lăsat copiii în țară, pentru perioade mai lungi de șase luni.
„Mulți dintre cei care înainte își dăduseră acordul pentru a-și da copilul spre adopție au revenit asupra acestui lucru și spun că își vor reveni financiar în câteva luni sau un an și că vor vrea atunci să-și ia copilul înapoi acasă”, susține secretarul de stat.
Totodată, există 76 de hotărâri de adopție națională încuviințate conform noii legislații, dar „cifra se schimbă aproape de la lună la lună”, spune Bertzi, arătând că, după o perioadă de „discuți și de așezare”, legea a început să funcționeze și să fie soluționate tot mai multe dosare de adopție națională.
În ianuarie 2005, Legea 273/2004 privind regimul juridic al adopției a adus reglementările necesare pentru reluarea adopțiilor internaționale după o suspendare de peste trei ani. Noua lege acceptă însă ca adoptatori din străinătate doar rude de gradul doi ale copiilor, fiind introduse restricții referitoare și la vârsta minorilor adoptabili și la factorii care se pot implica în acest proces.
