Peste 1.200 de firme din Suceava, din domeniul forestier, riscă să fie închise, dacă se interzice exportul de cherestea

Un proiect de lege care urmează să fie discutat în Senatul României, privind interzicerea pentru o perioadă de 10 ani a exportului de masă lemnoasă, inclusiv cherestea, ar putea produce colapsul economic nu doar al județului Suceava, ci chiar un dezastru economic și social la nivel național, prin falimentarea sectorului forestier, cu o activitate de cca. 2 miliarde de euro/an, dispariția a peste 100.000 de locuri de muncă și imposibilitatea asigurării costurilor de administrare a pădurilor, cu efect negativ pe termen lung.
Temă populistă, preluată în campania electorală și propusă ca lege, fără o minimă documentare
Proiectul nr. B227/2019, depus în timpul campaniei electorale recent încheiate, are 13 inițiatori și preia o temă populistă, foarte vehiculată pe rețelele de socializare, cea a interzicerii exportului de masă lemnoasă, ca măsură de protejare a pădurilor, fără a se face nici măcar o analiză sumară a efectelor unei astfel de decizii și fără consultarea specialiștilor în domeniu, obligatorie când e vorba de decizii cu impact major, la nivel național și chiar internațional.
Conform inițiativei legislative, „se interzice pe o perioadă de 10 ani exportul de buștean cu sau fără coajă, sau lemn rotund, cherestea și lemn de foc, începând cu 2020”.
Ce nu au luat în calcul inițiatorii unei astfel de legi este efectul dezastruos asupra economiei naționale, cu impact direct asupra pădurilor, din cauza lipsei resurselor financiare necesare pentru protejarea și gestionarea lor durabilă.
Tocmai de aceea, un semnal de alarmă în acest sens este tras de către principala organizație profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere și industrializarea lemnului – Asociația Forestierilor din România: „Considerăm că este o temă falsă pentru România – prin gestionarea durabilă a pădurilor trebuie să dăm valoare lemnului, iar acest lucru poate fi făcut doar printr-un mod responsabil și sustenabil de administrare, exploatare, prelucrare și valorificare.
Scopul inițiativei legislative este gospodărirea durabilă a pădurilor – pentru atingerea acestui scop administratorii de fond forestier au nevoie în primul rând de resursele financiare necesare pentru a finanța toate operațiunile administrative ce conduc la o gestionare durabilă a pădurilor. De unde vor lua aceste resurse financiare dacă produsul lor nu va mai avea căutare?”
Suceava, cel mai afectat județ – dispar zeci de mii de locuri de muncă, iar populația rămâne fără lemn de foc
Suceava, județul cu cele mai mari suprafețe de pădure din țară, dar și cu puternică industrie de exploatare și prelucrare a lemnului, va fi cel mai afectat de măsura de interzicere a exportului de masă lemnoasă, în special cheresteaua, acesta fiind principalul produs finit valorificat pe piețele externe, în special în țările arabe și cele asiatice.
„În primul rând vor fi afectați administratorii de fond forestier din Suceava, atât cei de stat cât și cei privați, având în vedere că 90% sau chiar 100% din veniturile acestora sunt asigurate din vânzarea lemnului.
Interzicerea exportului de cherestea va afecta direct peste 1.200 de agenți economici din județul Suceava – cca. 520 de operatori economici care operează în sectorul de exploatare forestieră și cca. 700 de operatori economici care prelucrează primar lemnul, care vor trebui să-și reducă sau chiar să-și închidă activitatea”, atenționează Ciprian Dumitru Muscă, președinte al Asociației Forestierilor din România.
O problemă gravă, care va afecta populația tuturor localităților din județ, va fi cea a lipsei lemnului de foc, principalul combustibil cu care se asigură energia termică necesară în timpul sezonului rece, care în această parte a țării durează și șapte luni, sau chiar și în restul anului, pentru prepararea apei calde.
Asta deoarece parchetele de exploatare conțin atât lemn de lucru, cât și lemn de foc, iar în condițiile în care lemnul de lucru nu va mai avea căutare, fiind interzis la comercializare, nici lemnul de foc nu va mai fi exploatat.
Scoaterea României de pe piața externă a lemnului, un suicid economic
În România capacitatea de consum intern a sortimentelor de masă lemnoasă supuse interzicerii la export este mult mai mică decât capacitatea de producție a pădurilor. Anual se pot recolta din pădurile României 22 de milioane mc de lemn, dar în fapt se recoltează undeva la 90%, astfel încât să existe mereu o rezervă.
Din cele 19,5 milioane mc care se exploatează efectiv anual, cca. 9,5 milioane mc sunt utilizați ca lemn de lucru în industria de prelucrare, obținându-se cherestea, furnir, panouri din lemn masiv, plăci (PAL, MDF, OSB, Panel), iar diferența o reprezintă lemnul de foc și lemn pentru alte utilizări în mediul rural.
Pe de altă parte, România a devenit în ultimii ani un mare importator de masă lemnoasă – importăm pe segmentul rășinoase până la 3 milioane mc lemn rotund și 0,5 milioane mc cherestea, iar pe segmentul foioase 0,12 milioane mc buștean și aproape 0,1 milioane mc cherestea.
„Interzicerea exportului de buștean poate fi o măsura pozitivă, dar fără impact deosebit, deoarece exporturile de buștean din România sunt reduse – sub 30.000 mc bușteni rășinoase și sub 100.000 mc bușteni foioase.
Interzicerea exportului de cherestea este un nonsens economic, în condițiile în care România produce 5,5 milioane mc de cherestea din care exportă anual aproximativ 4 milioane mc, iar consumul intern reprezintă cca. 1,5 milioane mc”, consideră reprezentanții Asociației Forestierilor din România.
În condițiile în care România este în primii 10 jucători la nivel european pe piața de cherestea, loc obținut foarte greu și în condiții de concurență acerbă cu competitori precum Austria, Germania, Rusia, Suedia sau Finlanda, este de neînțeles de ce se dorește ca printr-o lege România să fie scoasă de pe piața externă a lemnului.
Falimentarea sectorului forestier și pierderea a peste 100.000 de locuri de muncă
Unul dintre principiile de baza în administrarea pădurilor este valorificarea superioară a masei lemnoase. Or interzicerea comercializării cherestelei – produs obținut din valorificarea superioară a masei lemnoase – echivalează cu o tentativă de subminare a economiei naționale, după cum rezultă din analizele economice efectuate de specialiști în domeniu.
„În ultimii 3-4 ani, România a importat în mod constant aproximativ 3 milioane mc de lemn rotund anual, în timp ce exporturile s-au situat sub 100.000 mc de buștean anual! Exporturile de cherestea de rășinoase se bazează în mare măsura pe lemn importat, prin urmare ce logică ar exista în oprirea acestor exporturi? Deșeurile și rumegușul rezultate din prelucrarea acestui volum uriaș de lemn provenit din import ajută la echilibrarea cererii interne de resursă pentru industria plăcilor, industria peleților și a producerii de energie pe bază de biomasă”, a declarat și Cătălin Tobescu, reprezentant Fordaq, Comunitatea Forestierilor din România, pentru News.ro.
„Singurul rezultat garantat al interzicerii exportului de cherestea este falimentarea sectorului forestier din România (o activitate estimată la cca. 2 miliarde de euro/an), pierderea a peste 100.000 de locuri de muncă, prăbușirea pieței lemnului în România și implicit reducerea veniturilor administrației silvice până la nivelul imposibilității asigurării administrării pădurilor (costul de administrare al pădurilor este de cca. 1 miliard de euro/an), cu efect contrar celui de bună gestionare a pădurilor”, este avertismentul Asociației Forestierilor din România, documentat cu cifre concrete.