Prin decizia luată vineri seară de Înalta Curte de Casație și Justiție, lotul format din procurorul Dumitru Dîmbu, judecătorul Bogdan Bărbuță, primarul Aurel Olărean și afaceristul Constantin Babiuc a depășit pragul a 1.000 de zile de arest preventiv.
Până ieri, 8 martie, Dîmbu, Bărbuță și Babiuc aveau deja peste 250 de zile de privare de libertate, în timp ce primarul suspendat al municipiului Rădăuți era pe cale să atingă 180 de zile. Prelungirea cu încă 30 de zile a măsurii arestului preventiv, în condițiile în care nu va interveni nimic deosebit în dosar, înseamnă că sucevenii vor intra într-un nedorit top al persoanelor private de libertate în mod excesiv, cu mențiunea că este vorba de persoane care nu au comis acte cu violență, în majoritatea situațiilor fiind vorba de fapte de corupție.
În frunte se află omul de afaceri Nelu Iordache, care a petrecut în spatele gratiilor în stare de arest preventiv 1 an și 5 luni, fiind secondat îndeaproape de Daniel Nicolae, fiul unei procuroare de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu 1 an și 4 luni de privare de libertate înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive. Locul trei este ocupat chiar de fosta șefă a Direcției de Relații Internaționale din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Angela Nicolae, cu 1 an și 1 lună de arest preventiv.
Părerile judecătorilor vizavi de starea de arest preventiv sunt împărțite
Măsura excesivă a arestului preventiv este un subiect de dispută inclusiv în rândul magistraților care trebuie să ia o decizie în dosarele pe care le judecă. Pe de o parte sunt judecători care admit propunerile venite din partea procurorilor, iar pe de altă parte sunt magistrați care consideră că o măsură mai puțin restrictivă, precum arest la domiciliu sau control judiciar, este suficientă până la o eventuală condamnare definitivă.
Un caz concret este cel al judecătoarei Ioana Morar, de la Curtea de Apel Cluj, care a decis de cinci ori consecutiv înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru sucevenii Dîmbu, Bărbuță, Olărean și Babiuc. Decizia luată de ea a fost răsturnată cu 180 de grade de fiecare dată la Înalta Curte de Casație și Justiție, un fapt interesant fiind acela că magistrații de la instanța supremă nu au dat până acum nici o motivare cu argumente solide.
Pe linia judecătoarei de la Cluj care consideră că procesul poate continua foarte bine și cu „lotul” Dîmbu în stare de arest la domiciliu se înscrie și vicepreședintele Curții de Apel București, Daniel Grădinaru.
Acesta este magistratul care l-a trimis în arest la domiciliu pe omul de afaceri Nelu Iordache, patronul firmei aviatice Blue Air. Vicepreședintele Curții de Apel București a explicat și motivele pentru care nu se mai impune arestul preventiv, o măsură care creează „aparența unei executări de pedeapsă”.
„Dincolo de natura și gravitatea infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, Curtea apreciază că perioada petrecută de acesta în stare de arest (de peste 1 an și 5 luni) este de natură să diminueze pericolul concret pentru ordinea publică și să atenueze sentimentul de insecuritate indus în rândul cetățenilor, menținerea inculpatului în stare de arest creând aparența unei executări de pedeapsă, iar nu a unei detenții provizorii… Menținerea unei persoane în arest preventiv trebuie să fie justificată de existența unor motive suficient de puternice indicate de către instanțe… După trecerea unei perioade de timp, instanțele sunt obligate să ia în considerare, chiar și din oficiu, posibilitatea luării față de persoana privată de libertate a unor măsuri alternative (arestul la domiciliu ori control judiciar)”, este justificarea oferită de judecătorul Daniel Grădinaru.
Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului spune că orice perioadă de detenție trebuie „demonstrată în mod convingător”
Într-o analiză apărută pe site-urile specializate pe linie juridică sunt invocare în stoparea măsurilor excesive de arest preventiv inclusiv decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Este citat cazul Belchev contra Bulgariei și cazul Șarban versus Moldova.
„Justificarea pentru orice perioadă de detenție, indiferent cât este de scurtă, trebuie să fie demonstrată în mod convingător”.
În cazul concret al procurorului Dumitru Dîmbu, al judecătorului Bogdan Bărbuță, al primarului Aurel Olărean și al afaceristului Constantin Babiuc se pare că nu există o astfel de motivare convingătoare.
Marius Rădăcină, avocatul care-l reprezintă încă de la bun început pe Constantin Babiuc, spune că magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție nu au oferit de cinci luni nici un motiv pentru prelungirea măsurii arestului preventiv în ceea ce-i privește pe clientul său și pe ceilalți trei inculpați aflați după gratii.
„Consider că în cauză s-a depășit ceea ce Convenția Europeană a Dreptului Omului numește «termen rezonabil»în care un acuzat să fie judecat sau eliberat în cursul procedurilor – art. 5 paragraf 3 CEDO – având în vedere că s-au împlinit 8 luni de arest, ceea ce înseamnă că Babiuc și ceilalți au executat deja 1 an de închisoare (conform regulilor de executare a pedepselor de 8 luni la an), și asta în condițiile în care judecata propriu-zisă încă nu a început”, a arătat avocatul Marius Rădăcină.
Dîmbu, Bărbuță, Olărean și Babiuc stau în aceeași celulă
O altă anomalie din dosarul Dîmbu-Bărbuță-Olărean-Babiuc este aceea că toți cei patru inculpați stau în aceeași celulă a Penitenciarului Gherla. Practic, aceștia au avut la dispoziție jumătate de an pentru a-și pune la punct o strategie de apărare, fără a fi deranjați de nimeni. Cu privire la acest aspect, avocatul Rădăcină a precizat: „Bunul mers al procesului penal ar fi mai degrabă asigurat prin plasarea în arest la domiciliu a clientului meu, astfel împiedicându-se un eventual risc de influențare a celorlați inculpați, în condițiile în care acum cei patru inculpați arestați se află în detenție preventivă în aceeași cameră de penitenciar”.
Și avocata care a reprezentat interesele procurorului Dumitru Dîmbu crede că măsura arestului preventiv nu se mai justifică la acest moment procesual.
„Plasarea în arest preventiv a celor patru nu poate influența în nici un fel mersul procesului. Toate probele sunt administrate și în această fază procesuală nimic nu se poate întâmpla, mai ales că procedura camerei preliminare este o procedură statică. În timp ce alte persoane trimise în fața instanței pentru infracțiuni mult mai grave sunt judecate în stare de libertate, cei patru rămân și acum în arest preventiv, unii dintre ei după nouă luni”, a declarat Lidia Vargan.
Pentru arestul celor patru am plătit deja mai bine de 100.000 de lei
Plasarea în arest preventiv a „lotului” Dîmbu ar însemna și reducerea cheltuielilor la bugetul de stat. Astfel, pentru o lună de arest preventiv statul cheltuiește 2.500 de lei cu fiecare deținut, sumă în care sunt incluse salariile gardienilor, lumina și celelalte cheltuieli uzuale. Un calcul simplu arată că până în prezent, luând la calcul și următoarele 30 de zile de arest preventiv, cei patru suceveni au „consumat” aproximativ 90.000 de lei.
Aici se mai adaugă și rația de hrană zilnică, de circa 10 lei pentru fiecare deținut, adică un total de peste 10.000 de lei. Nu trebuie neglijate nici celelalte cheltuieli, cum ar fi deplasarea la instanțele de judecată și spitalizarea, cum s-a întâmplat de două ori în cazul lui Aurel Olărean.
Practic, până acum deținuții Dîmbu, Bărbuță, Olărean și Babiuc ne-au costat peste 100.000 de lei, în condițiile în care plasarea lor în arest la domiciliu s-ar fi făcut pe cheltuiala lor.
