Peste 100 de meșteri populari din mai multe zone etnografice ale țării expun în aceste zile (3-5 august), la Muzeul Satului Bucovinean. „Lume, lume… hai la târg!” este îndemnul organizatorilor (Muzeul Bucovinei și Consiliul Județean Suceava), care le propun sucevenilor și turiștilor care se află în județ multă diversitate, meșteri populari autentici, un târg de antichități, dar și delicioase produse gastronomice pentru toate gusturile și buzunarele.
Fie că sunt meșteri care fac costume și podoabe populare, cioplitori, ceramiști (ceramică utilitară și decorativă), argintari, iconari (sticlă, lemn), fie că admirăm o pictură naivă, ouă încondeiate, obiecte din sticlă, metal, os, mobilier pictat, împletituri din lână, jucării croșetate, măști, păpuși din material textil, broderii, jucării tradiționale din lemn etc., toate formează un univers al frumosului, pe care orice localnic sau nu ar trebui să-l descopere. Astăzi, de la ora 18:00, va susține un concert trupa Corbu (folclor reinterpretat), iar duminică, 5 august, de la ora 18:00, vor urca pe scenă Ovidiu Lipan Țăndărică și Fanfara Shukar din 10 Prăjini.
„O nouă formulă de târg, mai prietenoasă”
Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, ne-a spus că a propus anul acest „o nouă formulă de târg”, nu doar cu produse meșteșugărești, ci și cu diverse alte produse care vorbesc despre tradiții, un târg de antichități și ateliere interactive educaționale, precum și spectacole muzicale.
„Practic, vrem, nu vrem, meșteșugul este transmis generațiilor viitoare prin diverse forme: fie că vorbim de bijuterii decorate cu motive populare, fie că vorbim despre cămăși purtate de noile generații care au elemente de decor tradițional. Vorbim, de asemenea, despre obiecte de pielărie, de ceramică, de lemn, de produse care prin definiție ilustrează tradiția. Toate aceste produse le găsiți la Suceava și credem că prezentarea este diferită de celelalte ediții și mai prietenoasă”, a completat Emil Ursu. Tarifele de intrare la târg sunt absolut modice, sub 5 lei pentru adulți și un leu pentru copii. Anul acesta sunt reprezentate trei mari asociații: Asociația Meșterilor Populari din Moldova, Asociația Meșterilor Populari din Cluj, Asociația Meșterilor Populari din Brașov, alături de meșterii din Asociația Meșterilor Populari din Bucovina.
Oaspeți la Suceava
De-a lungul aleii care străbate muzeul în aer liber, sucevenii pot întâlni înșiruiți meșteri (majoritatea purtând costume populare specifice zonei pe care o reprezintă) care și-au expus produsele pe mese și standuri speciale. Pe Hodor Pălăguța din județul Maramureș, care a venit pentru prima dată la târgul din Suceava, am întâlnit-o în zona meșterilor populari din Cluj. Ne-a spus că are doi băieți în Cluj, acolo unde femeia predă artă tradițională unor eleve de la Colegiul Pedagogic, eleve cu care a obținut premii la Olimpiada de meșteșuguri.
„De mică am lucrat, am tors, am țesut, am cusut baiere la trăistuțe, am cusut «cămeși» la toată familia, pentru că pe timpuri era cânepă multă. Am adus la târgul de la Suceava covoare, trăistuțe, dar și un război de țesut, să vadă și tinerii cum arată, și un fuior de lână”, ne-a povestit femeia, care a învățat să țese de la mama ei, pe când era copil și nu avea mai mult de 8 ani.
În apropiere de Hodor Pălăguța le-am întâlnit pe Ana Georgescu și Crina Boier (Art Bazar) din Cluj. Tinerele aveau expuse obiecte decorative, bijuterii etc. din ceramică pictată. Ana Georgescu ne-a povestit că de trei ani se ocupă doar de acest meșteșug. „Am folosit motive tradiționale din Bucovina, simboluri românești, dar am încercat să fac și o combinație între arta tradițională și contextul contemporan și, cred eu, a ieșit o treabă frumoasă. Fac ceramică pictată de trei ani. Muncesc din ce în ce mai mult și mai cu spor și văd că sunt din ce în ce mai inspirată”, a completat tânăra.
Crina Boier (Art Bazar) a renunțat la un loc de muncă la birou, acum trei luni, pentru a picta ceramică: „Mă inspir din simbolurile tradiționale de pe teritoriul României. Nu am o preferință neapărat. Îmi place să folosesc foarte mult nuanța aceasta de teracotă. Mi se pare că este mult mai naturală și merg spre natural, pentru că iubesc mult natura. Atât tinerii, cât și adulții apreciază ceea ce fac. Lucrez cu ceramică de aproximativ 6 ani.”
Diversitate
Pe meșterul argintar Mircea Crăciun, din București, l-am găsit lucrând la un inel de argint (pe comandă). Ne-a povestit că face această meserie de 50 de ani. „Cu meseria asta mi-am crescut copiii, asta știu să fac”, ne-a spus meșterul, care mai avea expuse la standul său și costume tradiționale țigănești, în special fuste, unele foarte vechi, recondiționate, dar și gablonțuri (inox, alamă, cupru etc.).
Tot la târg i-am întâlnit vineri pe soții Ioan și Mirabela Busuioc din Gura Humorului. Mirabela Busuioc a învățat să coase cămăși tradiționale de la Virginia Sahlean, după care l-a inițiat și pe soțul ei, pentru a sta la „șezătoare” în familie. La început și-au cusut cămăși doar pentru ei, dar ulterior au primit comenzi și acum vând produsele pe care le confecționează cu trudă, pe pânză de casă, la prețuri cuprinse între 500 și 1.000 de lei. Mirabela Busuioc confecționează și măști.
Sucevenii care merg la târg pot să-i întâlnească și pe Bedo Zoltan din Odorheiu Secuiesc, care confecționează jucării din lemn, pe Mathe Denes din Corund, cu ceramică, dar și pe producătorii locali sau din țară cu delicioase produse gastronomice.
