– Personalul de bază din turism, tot ceea ce înseamnă recepționeri, cameriste, ospătari și așa mai departe, este, pe de o parte, foarte greu de format la standarde profesionale înalte și, pe de altă parte, foarte greu de fidelizat și de ținut în România, datorită salariilor mici din acest domeniu
Turismul românesc are un deficit masiv de personal, deoarece forța de muncă este puțină, slab pregătită, prost plătită și migrează în Occident pentru salarii mai bune, au avertizat, sâmbătă, reprezentanții industriei la reuniunea „Turismul românesc pe piața comunitară”
„Turismul se află pe locul doi în economia românească, din punct de vedere al ramurilor economice care înregistrează deficit de forță de muncă, datorită migrației acesteia în Occident și a salariilor mici, după sectorul construcțiilor”, a declarat, sâmbătă, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Gheorghe Fodoreanu. „Însă, dacă în domeniul construcțiilor a început deja să se producă fenomenul invers, al revenirii lucrătorilor din Occident datorită majorării salariilor în România, în turism nu se întâmplă același lucru”, a mai spus Fodoreanu.
„Personalul de bază din turism, tot ceea ce înseamnă recepționeri, cameriste, ospătari și așa mai departe, este, pe de o parte, foarte greu de format la standarde profesionale înalte și, pe de altă parte, foarte greu de fidelizat și de ținut în România, datorită salariilor mici din acest domeniu”, a subliniat, cu aceeași ocazie, secretarul general al Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), Mihai Râșniță. „În ceea ce privește personalul managerial din turism, ne confruntăm cu o inflație de diplome academice în acest domeniu, care de cele mai multe ori nu își justifică studiile printr-un nivel corespunzător al prestației profesionale”, a mai spus Râșniță.
„Modernizarea hotelurilor și a infrastructurii, necesară dezvoltării turismului românesc, este un proces îndelungat și anevoios; în schimb, este mult mai ușor și durează mult mai puțin îmbunătățirea calității serviciilor din turismul românesc”, a declarat directorul agenției de comunicare Achelis & Partner, Thomas Achelis. „De exemplu, serviciile oferite în restaurantele românești sunt dezastruoase, din punct de vedere al competenței și amabilității personalului. Tocmai de aceea, avem în vedere crearea unor programe de pregătire a personalului românesc la școli de specialitate din Germania și Franța, în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie a României, căci turiștii cheltuiesc mai mulți bani atunci când sunt satisfăcuți de calitatea serviciilor oferite”, a mai spus Thomas Achelis.
„Marele Constantin Capșa obișnuia să își trimită angajații câte șase luni pe an la Paris, la specializări”, a remarcat academicianul Dan Berindei, prezent la eveniment.
„Turismul se află pe penultimul loc în topul ramurilor economice din România, din punct de vedere al veniturilor realizate de salariații din acest domeniu”, a declarat directorul general în Direcția Strategie a Autorității Naționale pentru Turism (ANT), Octavian Arsene. „Calitatea serviciilor în domeniul turismului este determinată de formarea permanentă a personalului. În acest sens, ANT a cheltuit, anul trecut, 2,3 miliarde lei pentru cursuri de formare profesională a personalului din turism”, a mai spus Arsene.
Studiile elaborate în cadrul Organizației Mondiale a Turismului (OMT), bazate pe informațiile și analizele de piață realizate în țările mari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum și anchetele întreprinse în rândul turiștilor străini care vizitează România, au relevat că raportul calitate-preț din turismul românesc a încetat să fie atractiv pentru turiștii străini, se afirmă în proiectul de strategie pentru intervalul 2007-2013, elaborat de Autoritatea Națională pentru Turism (ANT).




