Personalitate și tipuri psihologice

Nimic nou în ideea că fiecare persoană este unică. Temperamentul înnăscut al fiecăruia influențează personalitatea și caracterul alături de mediu și educație.
Intervenția părinților în formarea și educarea unui copil este cu atât mai eficientă cu cât aceștia reușesc să îl înțeleagă, să decodifice felul lui de a fi prin prisma cunoașterii temperamentului și a personalității.
Pentru că am mai vorbit despre cele patru tipuri de temperament (coleric, melancolic, sangvinic, flegmatic), vom aborda puțin din teoriile lui Carl Gustav Jung, fondator al psihologiei analitice. El a dezvoltat conceptele de extraversiune și introversiune. Din teoriile sale s-a dezvoltat un popular instrument psihometric, Myers-Briggs Type Indicator (MBTI).
Conform MBTI există opt tipuri de personalitate la copii. Până în jurul vârstei de 5 ani pot fi ușor observate tendințele extrovertite sau introvertite, apoi până în jurul vârstei de 12 ani se conturează funcția dominantă: intuitiv, sensibil, emoțional, gânditor.
Nici un tip de personalitate nu este mai bun sau mai rău decât altul, fiecare are puncte forte și puncte slabe. Omul folosește toate cele patru funcțiile cognitive, doar că una devine dominantă, este utilizată cu încredere și conștient, o a doua o completează și o susține, o a treia este sau nu prezentă și a patra se situează în opoziție cu funcția dominantă. Aceste funcții operează în legătură cu atitudinea de extroversiune sau introversiune.
Extroversiunea poate fi privită ca înclinație psihologică față de lucrurile din afara propriului eu, către expunere, iar introversiunea reprezintă orientarea spre lumea interioară, tendința de închidere în sine.
În conturarea tipului psihologic al lui Jung, pornind de la ideea că indivizii fie au calități înnăscute, fie dezvoltă metode preferate de a percepe și a decide, se conturează patru perechi opuse privind diferențele psihologice.
Să le privim prin prisma stilurilor de învățare cognitivă:
Extrovertit – introvertit
Copilul extrovertit este energic, deschis, vorbăreț și învață cel mai bine prin interacțiunile cu ceilalți din care procesează permanent informații noi. Nu are nici o problema să se expună și chiar îi place să atragă atenția și să fie în lumina reflectoarelor.
Copilul introvertit preferă liniștea și intimitatea. El prelucrează informațiile pe plan intern. Nu-i place agitația și nu este foarte comunicativ.
Senzorial – intuitiv
Înclinația senzorială face că învățarea să aibă eficientă atunci când materialul este prezentat secvențial și detaliat. Acest copil învață mai ușor pornind de la experiențele concrete spre abstract.
Tipul intuitiv preferă o atmosfera de învățare care să accentueze sensurile și asociațiile. El este capabil să recunoască, să clasifice și să învețe prin observare atentă.
Gândire – sentiment
În primul caz copilul este eficient în învățare când ia contact cu principii logice și adevăruri obiective, fiind înclinat spre raționamente deductive.
În al doilea caz este importantă asocierea, empatizarea cu situația în sine pe care o analizează “din interior” luând în considerare și nevoile/trăirile persoanelor implicate.
Judecată – percepție
Copilul care se bazează pe judecată are nevoie de informații organizate și structurate pentru a se motiva să finalizeze sarcini de învățare.
Copilul care se bazează pe percepție are nevoie de un mediu de învățare flexibil, de idei noi și interesante care îl stimulează și îi mențin atenția și interesul.
În articolul următor vom prezenta tipurile de personalitate ale unui copil după indicatorul Myers-Briggs.
www.problemele-copilului-meu.ro