Viața politică românească (în general, de fapt, viața politică) își consumă participanții lăsându-i, pe unii, fără nici o substanță, abandonându-i ca pe niște forme goale, la margine. Există deja cazuri atât de celebre încât le-am și uitat: Radu Ciontea, vătrașul care spumega imediat după Revoluție, Gheorghe Dumitrașcu, istoricul certat cu apa și săpunul, Oliviu Gherman, somnorilă din Senat. Astea sunt doar câteva exemple. În fond, asta e viața, după o efemeră prezență pe scenă, urmează uitarea, trebuie să faci loc altora. Dar există și o categorie a expiraților care se agață cu dinții de orice ca să nu dispară în neantul uitării. Unul dintre aceștia este George Pruteanu, poreclit Zacuscă.
L-am cunoscut în 1981, pe când făcea parte din cel mai select grup cultural din Iași. Pentru că făcuse pușcărie înainte, avea aerul unui autentic răzvrătit care luptă împotriva regimului. Pe lângă asta, avea un umor special care, în combinație cu mobilitatea sa culturală, îl recomandau pe George Pruteanu drept un excelent partener de dialog. Anii au trecut și, după Decembrie 89, ieșeanul a simțit nevoia să vină la București, unde a lucrat în presă. A început la defunctul Tele 7 abc o emisiune mică, dar vioaie, Doar o vorbă să-ți mai spun, o producție tv insolită, cu nerv, umor și șarm. S-a impus repede în mediul cultural al Capitalei, era admirat de multă lume, răspunde prezent invitațiilor de la evenimente de tot felul. Adrian Sîrbu l-a luat în trustul Pro TV. Probabil că atunci a simțit Georgică drogul gloriei. Și-a dorit mai mult. S-a pus cu un scăunel pe bulevard și a cerșit semnături ca să devină parlamentar. Vâlva creată de acest gest l-a adus pe acolo și pe Emil Constantinescu, în cutare de popularitate, care i-a propus să intre pe listele țărăniștilor. Și a intrat, și pe liste, și în Parlament. Simțind că PNȚCD nu-i oferea destul, Pruteanu Zacuscă a trecut la PSD printr-o simplă trădare. Dar nici aici nu-și putea face de cap, nu era singur, nu era admirat. Așa că a trădat din nou și a ajuns la zbuciumatul PRM. Ca să nu fie uitat, a vrut și el să dea o lege care să-i poarte numele. A devenit și mai ridicol pe când își apăra desueta inițiativă legislativă. Între timp, Georgică Pruteanu a devenit celebru și ca dascăl la jurnalism. Celebru pentru apropourile făcute unor studente arătoase. Pentru că Georgică este și un Don Juan, având în trecutul său artisitc chiar un film porno realizat înainte de 89, film pe care l-a regizat și în care a jucat rolul principal masculin. Am văzut acel film în aceeași zi în care l-am cunoscut pe Pruteanu. Se mândrea cu el!
În fine, în lumea bună nimeni nu mai vrea să stea de vorbă cu peremistul trădător George Pruteanu, e evitat pe la întâmplări culturale, cei care și-au pus speranțe în el și care l-au sprijinit se simt jenați la vederea sa. Ce s-a întâmplat cu el s-ar putea să scrie într-un dosar la care nu avem accese. Părerea mea.
Acum George Pruteanu, rămas fără coledzi, este membru în consiliul de administrație al TVR. Calitate în care revine, pe ecrane, cu emisiunea, ați ghicit, Doar o vorbă să-ți mai spun. Numai că, de data asta, e sigur, nu mai păcălește pe nimeni. Nici măcar pe Adrian Sîrbu, care și acum îl așteaptă pe George Pruteanu să-i dea înapoi laptopul cu care a plecat!
Ioan T. Morar
PS Porecla de Zacuscă, impusă de Academia Cațavencu, i se trage lui Pruteanu de la câteva borcane manglite de pe un balcon, în zbuciumata sa tinerețe de infractor.
