Persoanele care nu au nici o sursă de venit și donează celule stem pot primi asigurare medicală pe o perioadă de 10 ani, fără plata contribuției. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Remus Moldovan, a făcut acest anunț și a explicat că în acest fel se mulțumește „celor care aleg să dăruiască o șansă la viață pacienților în lupta cu boli grave de sânge sau ale sistemului imunitar”.
Celulele stem sunt celule care au capacitatea de a se transforma în orice tip de celule din organismul uman, ele fiind utilizate pentru a repara sau înlocui țesuturile deteriorate sau bolnave. În prezent, transplantul de celule stem poate fi utilizat în tratarea a peste 80 de boli oncologice și hematologice, precum leucemia, limfomul și alte afecțiuni ale măduvei osoase.
Aceste celulele pot fi recoltate în diferite momente și din diferite surse, în funcție de tipul de celule stem și de scopul pentru care se dorește a fi folosite. Se pot preleva din cordonul ombilical, imediat după naștere – după ce cordonul ombilical este tăiat, sângele rămas în cordon și în placentă conține celule stem care pot fi colectate și stocate pentru a fi utilizate în viitor. O a doua sursă este măduva osoasă – pentru celule stem hematopoietice care pot fi folosite pentru transplanturi de măduvă osoasă. Se poate realiza atât în cazul copiilor, cât şi al adulților, iar procedura implică introducerea unui ac în osul pelvin al donatorului pentru a aspira măduva.
Recoltarea se poate face și din sângele periferic – celulele stem pot fi stimulate să părăsească măduva osoasă și să intre în circulația sanguină, de unde pot fi apoi colectate cu un echipament special, într-un proces numit afereză. De asemenea, celulele stem se pot recolta din anumite țesuturi adulte, cum ar fi grăsimea și pielea, care conțin celule stem mezenchimale. Aceste celule pot fi colectate prin biopsie sau alte proceduri de prelevare.
În lumea occidentală, mulți părinți optează pentru recoltarea și stocarea sângelui de la nivelul cordonului ombilical, pe de o parte pentru asigurarea accesului părinților la terapia cu celule stem, în situația în care copilul dezvoltă o afecțiune medicală gravă, iar pe de altă parte pentru utilizarea acestor celule de către membrii familiei copilului, dacă sunt îndeplinite criteriile de compatibilitate.
Potrivit președintelui CNAS, în România sunt aproape 110.000 potențiali donatori înscriși în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice (RNDVCSH) și până acum 497 de pacienți au primit transplant de celule stem hematopoietice, iar alți 47 sunt în așteptarea unui donator cu care să fie compatibili.
De la începutul acestui an, în Registrul Național au fost înscriși cinci noi donatori de celule stem. Anul trecut, 10 români au devenit donatori de celule stem, iar în 2023 au fost înregistrați 11 donatori.
Pot deveni donatori voluntari de celule stem hematopoietice toate persoanele cu vârsta între 18 și 45 ani, cu o stare de sănătate generală bună, care se înscriu în Registrul Național, fie online (https://registru-celule-stem.ro), fie direct la unul dintre centrele donatorilor de celule stem hematopoietice din țară. România are patru centre acreditate pentru donatori neînrudiți – în București, Iași, Târgu Mureș și Timișoara.
„Pasul de la a fi voluntar la a fi donator trece prin etapa inițială de prelevare a probelor de sânge sau de celule din mucoasa bucală, apoi se compară caracteristicile genetice ale voluntarului cu ale pacienților care au nevoie de transplant. În cazul în care sunt îndeplinite criteriile de compatibilitate, urmează etapa analizelor suplimentare și, ulterior, donarea propriu-zisă de celule stem. Îmi doresc ca România să ajungă din urmă, cât mai repede, statele în care registrele de donatori numără milioane de persoane. E un angajament de responsabilitate în care CNAS sprijină eforturile Ministerului Sănătății, ca partener activ și dedicat. A fi donator nu e doar un act medical. Este o declarație fără egal de solidaritate, de omenie”, a afirmat președintele CNAS, Horațiu Remus Moldovan.
