Persoanele care nu beau alcool sunt mai expuse riscului de declanșare a depresiei, comparativ cu cele care consumă alcool cu regularitate, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii norvegieni de la Universitatea Bergen, publicat în revista Addiction, informează time.com.
Consumul de alcoolul și fericirea au o relație specială, potrivit autorilor studiului, realizat pe un eșantion de 38.000 de persoane. Oamenii beau ca să sărbătorească, dar, pentru că alcoolul acționează ca un antidepresiv, el le diminuează uneori toate simțurile. Deloc surprinzător, există o corelație evidentă între alcoolism și depresie, chiar dacă nu se știe deocamdată care dintre cei doi factori derivă din celălalt.
Știind că alcoolul poate conduce la depresie, cercetătorii au dorit să afle dacă abstinența îi face pe oameni mai fericiți. Un studiu recent a indicat faptul că, de fapt, persoanele care nu beau niciodată se confruntă cu un risc semnificativ mai mare de a suferi nu doar de depresie, ci și de atacuri de anxietate, comparativ cu persoanele care consumă alcool cu regularitate.
Cercetătorii norvegieni le-au cerut voluntarilor să precizeze cantitatea de alcool consumată în cele două săptămâni care au precedat studiul și să răspundă la o serie de întrebări, pentru a măsura nivelul lor de anxietate și depresie.
Persoanele care consumaseră cea mai mare cantitate de alcool (primii 20%) prezentau cele mai mari riscuri de a suferi de anxietate. Însă abstinenții la alcool prezentau cele mai mari riscuri de a suferi de depresie dintre toți voluntarii, chiar mai mari decât cele cu care se confruntau cei mai mari consumatori de băutură.
Unul dintre motive este faptul că abstinenții erau mai expuși în fața riscului de apariție a unor maladii precum osteoartrită și fibromialgie, iar persoanele care suferă de aceste maladii sunt mult mai predispuse la melancolie.
De asemenea, „anumite persoane consideră că este mai sănătos să nu bei”, au explicat cercetătorii norvegieni, iar acest principiu este valabil în cazul unei persoane care suferă de o maladie cronică.
Alți abstinenți erau foști mari consumatori de alcool, foști dependenți. Pare evident ca aceste persoane să fi suferit deja un disconfort psihic mult mai mare decât celelalte, însă doar 14% dintre abstinenții din acest studiu s-au potrivit acestei categorii.
Cea mai plauzibilă explicație este aceea că abstinenții au mai puțini prieteni apropiați decât consumatorii de alcool, deși ei par că participă mai des la diverse activități sociale organizate, de grup. Abstinenții par să aibă dificultăți în a-și crea legături de prietenie de durată, poate pentru că nu folosesc alcoolul pentru a-și „lubrifia” interacțiunile sociale pe care le au. Uneori, consumatorilor de alcool li se pare mai ușor să își dezvăluie cele mai mari temeri și cele mai înalte ambiții după câteva pahare de băutură tare.
