Persoanele care merg la biserică beau și fumează mai puțin, comparativ cu celelalte persoane care preferă să își petreacă altfel diminețile de duminică, acest fenomen nedatorându-se mersului la biserică, ci propriilor gene, potrivit unui studiu american publicat în American Journal of Psychiatry.
Potrivit Reuters, un studiu american efectuat pe un eșantion de aproape 1.800 de frați gemeni a relevat faptul că, în adolescență, legătura dintre mersul la biserică și consumul redus de tutun și de alcool, pare să se datoreze în special unui mediu „partajat”, acești factori influențându-i pe ambii frați din fiecare pereche de gemeni.
Adolescenții care merg regulat la biserică, mai ascultători
Adolescenții care merg cu regularitate la biserică par să fie mai dispuși să respecte dorințele părinților lor și să adopte un comportament corespunzător cu așteptările comunităților în care trăiesc.
Odată ajunși la vârsta adultă, însă, acești factori de mediu încep să pălească, potrivit cercetătorilor americani. Locul lor este preluat de gene, care controlează legătura dintre mersul la biserică și consumul de alcool și tutun. În acest caz, genele încep să se manifeste prin influența pe care o au asupra temperamentului natural al unei persoane.
Mulți dintre adulții care continuă să meargă cu regularitate la biserică continuă să își limiteze și consumul de alcool și evită să se apuce de fumat.
Studiul a fost coordonat de Kenneth Kendler, cercetător la Commonwealth University School of Medicine din Richmond, din statul american Virginia.
La acest studiu au participat 469 de perechi de gemeni monozigoți (identici) și 287 de perechi de gemeni dizigoți, fiecare dintre ei fiind intervievați la fiecare șase ani. Gemenii au fost întrebați despre frecvența cu care merg la biserică, despre consumul lor zilnic de alcool și nicotină, dar și despre o serie de obiceiuri din timpul adolescenței.
Studii precum acesta le permit cercetătorilor să separe efectele genelor de influența unor factor de mediu partajat, precum educația primită acasă și învățăturile familiale, dar și de alți factori nepartajați, precum prietenia, pe baza unui comportament dat.
Genele explică asocierile
Gemenii monozigoți împărtășesc toate genele, însă cei dizigoți împart, în medie, doar jumătate dintre genele lor. Dacă genele, de exemplu, au o influență mai puternică asupra unui anumit tip de comportament decât influența exercitată de un mediu partajat, gemenii monozigoți vor avea comportamente mult mai asemănătoare decât gemenii dizigoți.
Echipa coordonată de Kenneth Kendler a descoperit că, în ceea ce privește legătura dintre mersul la biserică și dependența de anumite substanțe, rolul avut de mediul înconjurător s-a schimbat de-a lungul anilor. În momentul în care gemenii au ajuns la vârsta adultă, mediul partajat nu a mai avut aproape nici o influență asupra comportamentului acestora.
În schimb, genele au explicat perfect această asociere, ca și anumiți factori de influență generați de mediul nepartajat.
La vârsta adultă, relațiile personale ale gemenilor, cu prietenii și cu partenerii lor de viață, devin mult mai importante pentru ei decât influențele mediului familial partajat, care dețin un rol cheie în adolescență.
Toți participanții la acest studiu au fost bărbați albi, cei mai mulți de religie protestantă, din care 60% au fost baptiști sau fundamentaliști.
