Drumul până la Chișinău a fost o adevărată bucurie și nici nu se putea altfel din moment ce i-am avut alături pe mucalitul Radu Păcurar – venit tocmai din Cluj-Napoca – și pe carismaticii Daria Dumescu și Vasile Vajoga care ni s-au alăturat din Iași.
La Albița am făcut joncțiunea cu buzoianul Florin Rotaru – câștigătorul marelui premiu! – atenționându-l, din prima, că musai trebuie să ne împroaște cu niscaiva coniacuri moldovenești, celebre, de altfel, în tot spațiul carpato-dunărean.
Ajunși în orașul ,,cu umeri albi de piatră” am fost întâmpinați – ulterior sosind și Laurențiu Ghiță din București – de către prietenii Ion Diviza și Gheorghe Bâlici, care ne-au fost aproape pe toată durata plăcutei aventuri basarabene.
După o seară prelungită, undeva, destul de târziu în noapte (dorul de prieteni, vinul lui Bâlici și coniacul moldovenesc fiind principalele cauze!), a urmat odihna absolut necesară pentru a reuși să facem față… încercărilor care ne așteptau a doua zi.
Dimineața, după micul dejun – îmbarcați în bolizii conduși de Rotaru și Păcurar – ghidați de domnul Stanislav Duduciuc (veche, deja, cunoștință a epigramiștilor!) ne-am deplasat în Scoreni, sat de dogari, unde am fost așteptați de către inimoasa doamnă primar Svetlana Tabacari care, după primirea de la sediul primăriei, ne-a facilitat vizitarea faimosului butoi cu două etaje (cel mai mare din lume!), mândria comunității locale și nu doar. S-au purtat și discuții în legătură cu posibila organizare, acolo, a unui festival de umor și se pare că sunt mari șanse ca Republica Moldova să mai găzduiască încă un astfel de eveniment. A urmat vizita, devenită tradițională, la vila lui nea Stan din pădurea Condrița, acolo unde oricine poate petrece zile plăcute – condiții foarte bune! – în mijlocul naturii și al animalelor sălbatice (căprioare, cerbi, porci mistreți, veverițe, păsări) pe care domnul Duduciuc și doamna Pașa, soția sa, le hrănesc cu multă dragoste în locuri special amenajate. Ca întotdeauna, am fost ospătați împărătește și cinstiți cu faimosul lichior de nuci verzi, fabricație proprie.
La ora 15 am ajuns, în sfârșit, la sediul Centrului Academic Internațional ,,Mihai Eminescu” pentru a ne prezenta epigramele trimise pe adresa concursului organizat în cinstea creației eminesciene, cu ocazia Congresului Mondial al Eminescologilor aflat la cea de a XIV-a ediție. Ne-am bucurat să-l revedem pe domnul academician Mihai Cimpoi, un mare iubitor și autor de epigramă, pe doamna Elena Dabija, directorul Centrului Academic, precum și pe alți reputați participanți la Congres, printre care și simpaticul nostru coleg Dorel Gaftoneanu din Botoșani.
Ziua s-a încheiat, cum nu se putea mai bine, printr-o agapă prietenească găzduită, cu generozitate (ca în atâtea alte rânduri!), de Complexul Turistic Costești prin bunăvoința domnului Gheorghe Diaconu, cel care s-a dovedit a fi, de fiecare dată, un mare iubitor al culturii și un bun prieten al celor ce o slujesc.
Mulțumim organizatorilor, în special lui Gheorghiță și lui Ionică, aceștia făcând tot ce le-a stat în putință pentru ca să nu ne lipsească nimic, fiind peste tot cu noi, lângă noi.
Le mulțumim, de asemenea, deosebitelor noastre colege și prietene Elena Vorotneac și Zina Bivol care – în ciuda zbuciumului cotidian ce ne însoțește pașii! – au găsit timpul necesar pentru o (prea) scurtă, dar plăcută și emoționantă revedere. Duminică, după ce ne-am băut cafeaua, am părăsit Chișinăul bucuroși că am adăugat noi amintiri în suflete și că am reușit să povestim și să ne înțelegem atât de bine în aceeași minunată și dulce limbă română… Vox populi, vox dei ?! Să sperăm!
Tema: Sosim în Europa
DEZIDERAT ÎMPLINIT
(Florin ROTARU)
N-a fost ușor să depășim sincopa
Și iată c-am ajuns în Europa,
Dar am fi stat și astăzi pe la uși
De așteptam o viză… de la ruși.
SOARTĂ
(Vasile VAJOGA)
Simțim tăios în piept sincopa,
Ce nu prea cred să aibă leac,
De-a fi sosit în Europa
C-un tren ce-a-ntârziat un veac!
DORINȚĂ
(Laurențiu GHIȚĂ)
Să rămânem pân’ la infinit,
Dacă ne ajută Cel de Sus,
Într-al Europei Răsărit,
Părăsind al Rusiei Apus.
SOLIDARITATE
(Daria DUMESCU)
Muncesc românii ca băgați în priză,
Prin Europa, în condiții dure,
Că bieții guvernanți, aflați în criză,
De-acuma nici nu au ce să mai fure.
DON JUAN MIORITIC
(Constantin MOLDOVAN)
Zâmbind voi seduce, amabil,
Domnițele toate, pe stradă,
Că-s european responsabil
Și nu doar… român de paradă!
VIITOR EUROPEAN LA CHIȘINĂU
(Radu PĂCURAR)
Mult am așteptat, sperând,
Iar din drum nu ne-om abate
Și intra-vom în curând
Doar împinși de ruși din spate!
Până săptămâna viitoare vă doresc să fiți iubiți, iubind!
