Postul mare, sau Postul Paștilor, este perioada de pregătire pentru Sfintele Paști, fiind asemănat adesea cu o călătorie duhovnicească către Săptămâna Patimilor și Înviere. Este un timp liturgic, din cadrul Triodului, de mare nevoință sufletească și trupească în care se îmbină cele două feluri de postire: postul ascetic și postul total (de anumite alimente). Este numit „mare” pentru că este cel mai lung și cel mai important dintre toate posturile.
Postul Mare: sensul postirii
Scopul inițial al postirii de dinaintea Sfintelor Paști era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezați de Paști și să intre în biserică. Cu toate acestea, a devenit curând o perioadă de pregătire duhovnicească înaintea sărbătorii Învierii Mântuitorului pentru aceia care erau deja creștini.
Postul Mare este caracterizat prin renunțarea la multe alimente, intensificarea rugăciunilor publice și particulare, îmbunătățire personală și multă generozitate față de cei aflați în nevoi. Este simbolul viu al întregii vieți a unui om care se va împlini prin propria înviere după moartea în Hristos. Este o perioadă de înnoire duhovnicească, o perioadă a pocăinței, a curățirii inimii și minții, de reîntoarcere către poruncile Domnului și către aproapele nostru
Alimentele cer nu sunt permise, tradițional, sunt carnea și produsele din lapte, peștele, vinul și uleiul. (În unele tradiții, doar uleiul de măsline nu este permis; în altele toate uleiurile vegetale sunt oprite.) Deoarece din punct de vedere canonic postul strict este oprit sâmbăta și duminica, vinul și uleiul sunt admise în aceste zile. Dacă sărbătoarea Buneivestiri cade în timpul Postului Mare, atunci peștele, vinul și uleiul sunt permise în acea zi.
Pe lângă slujbele religioase descrise mai jos, se consideră necesar să se acorde o atenție sporită de către credincioșii ortodocși rugăciunilor de acasă, adică mai multe și mai dese decât de obicei. Părinții considerau postul fără rugăciune ca fiind „postul demonilor” deoarece demonii nu mănâncă datorită naturii lor necorporale, dar nici nu se roagă.
Ajunarea
În Postul Mare, în zilele de peste săptămână (de luni până vineri), Biserica îndeamnă la ajunare până seara. De aceea împărtășania din aceste zile a fost legată de vecernie, slujba care marchează încetarea ajunării. Această rânduială, destul de simplă la început, a fost înconjurată treptat de o solemnitate tot mai mare adăugându-i-se câteva elemente din rânduiala Sfintei Liturghii. Astfel s-a ajuns la constituirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite care a devenit unul din momentele de vârf ale Postului Mare prin frumusețea sa deosebită și solemnitatea sa. La această slujbă de seară, o parte din Trupul și Sângele Mântuitorului, sfințite la Liturghia din ultima duminică, sunt împărțite credincioșilor.
Atribuită Sfântului Grigorie Dialogul, această slujbă nu a fost alcătuită de un singur autor, ci este opera colectivă și anonimă a Bisericii întregi.
Dacă „postul ascetic” reprezintă abținerea de la anumite mâncăruri și băuturi și reducerea substanțială a regimului alimentar în vederea eliberării de sub stăpânirea poftelor trupului, „postul total” sau ajunarea este renunțarea totală la mâncare și băutură pe o durată scurtă de timp (o zi sau două) fiind expresia stării de pregătire și așteptare. În acest sens ajunarea face parte întotdeauna din pregătirea pentru unirea cu Hristos în Sfânta Împărtășanie.
Structura Postului Mare
Postul Paștelui ține patruzeci de zile. Începe în mod oficial luni, 7 martie, cu șapte săptămâni înaintea Paștilor, după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (numită și Duminica lăsatului sec de brânză) și se termină în seara Sâmbetei lui Lazăr, ziua de dinaintea Duminicii Floriilor – Intrarea Domnului în Ierusalim. Cu toate acestea, postul continuă și în săptămâna următoare, numită și Săptămâna Patimilor, Săptămâna Mare sau Săptămâna Sfântă până la Sfintele Paști. Iată etapele Postului Mare: începe luni după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (numită și Duminica lăsatului sec de brânză).
Duminicile din această perioadă sunt consacrate: Ortodoxiei; Sfântului Grigorie Palama; Sfintei Cruci; Sfântului Ioan Scărarul și Sfintei Maria Egipteanca.
După Duminica lăsatului sec de carne, carnea este oprită de la consum. După Duminica lăsatului sec de brânză sunt oprite lactatele și începe postirea strictă a Postului Mare. În această perioadă, citirile zilnice sunt din Vechiul Testament, cu precădere din Geneză, Proverbe și Isaia. Postul Mare este urmat de Săptămâna Patimilor, care începe cu Duminica Floriilor și care precedă Paștile.
(sursa: www.apostolia.eu)
