Toxiinfecțiile alimentare sunt afecțiuni digestive acute determinate de ingestia, împreună cu hrana, a unei toxine alimentare. Practic, pacientul a mâncat un aliment care conține această toxină provenită de la o serie de germeni.
„În condiții propice, de căldură și umezeală, germenii reprezintă un mediu ideal de dezvoltare a toxinelor. În momentul când pacientul mănâncă alimente conținând toxina respectivă apar manifestările bolii. Cei mai frecvenți germeni care dau toxiinfecție alimentară sunt Staphylococcus aureus și Salmonella”, ne-a spus dna dr. Carmen Manciuc, medic primar specialist boli infecțioase în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Iași. Există o serie de alimente cu risc mare în ceea ce privește toxiinfecțiile alimentare. Astfel, cînd o persoană suferă o toxiinfecție este foarte posibil ca ea sa fi mâncat produse lactate, brânzeturi, tocături, mezeluri, maioneză sau ouă aproape crude. „Staphylococcus aureus se dezvoltă mai ales în alimentele care conțin proteine și sare în cantitate mare: brânzeturi sau alte lactate de orice fel. Cazul clasic, cel mai des întâlnit de toxiinfecție stafilococică, este cel al pacienților care mănâncă brânză telemea sau alte feluri de brânzeturi cumpărate din piață, de la vânzătorii ambulanți sau de pe marginea drumului, din găleți ținute la soare în condiții improprii. Sfatul nostru este ca produsele lactate să fie cumpărate doar din magazinele unde acestea sunt păstrate în condiții normale de igienă și la temperaturi care nu pun în pericol siguranța alimentelor”, ne-a mai spus dna dr. Carmen Manciuc. Produsele din carne, mai periculoase decât brânzeturile. Numărul persoanelor care fac toxiinfecție alimentară după ce au consumat produse din carne este mai mare decât al celor care se îmbolnăvesc de la brânzeturi. De aceea, specialiștii atrag atenția asupra importanței modului de păstrare și preparare a alimentelor de proveniență animală. Carnea și ouăle, dacă nu sunt ținute la rece sau dacă nu sunt gătite corespunzător, provoacă toxiinfecție salmonelozică. Salmonella este o bacterie care se găsește în carne, tocături, mezeluri, preparate din ouă. În special ouăle de rață conțin Salmonella, dar și celelalte tipuri de ouă, dacă sunt consumate în stare crudă sau dacă sunt incomplet preparate termic. În această perioadă este bine să evităm pe cît posibil preparatele cu maioneză făcută din ouă crude, deoarece acestea prezintă un risc crescut de toxiinfecție. Cum se manifestă? Toxiinfecțiile alimentare se manifestă diferit, în funcție de cauza lor. Persoanele care au făcut toxiinfecție cu Staphylococcus vor prezenta primele simptome într un interval de 1 4 ore de la ingerarea alimentelor contaminate. „Pacienții cu toxiinfecție stafilococică încep să vomite, eventual să aibă și diaree, prezentând o stare generală de sănătate rea”, spune specialistul. Cât privește toxiinfecția salmonelozică, aceasta are o perioadă de incubație mai lungă, de 16 24 de ore. Dacă consumați la prânz mici la grătar, care au stat mult timp în soare și aceștia au „căzut greu” la stomac, cu siguranță veți prezenta primele semne ale bolii seara, iar a doua zi starea se va înrăutăți: vărsături, diaree, febră mare, stare de astenie, imposibilitate de mișcare, stare generală proastă. Toxiinfecțiile alimentare la copii. Toxiinfecțiile alimentare sunt cele mai frecvente afecțiuni acute întâlnite la copii pe timpul verii. Medicii avertizează că extremele de vârstă, respectiv copiii și vârstnicii, reprezintă categoriile cele mai expuse complicațiilor provocate de toxiinfecții alimentare. În cazul copiilor, simptomele apar la 3 72 de ore de la ingestia alimentelor contaminate și pot dura mai mult decât la adulți. Un mare pericol pentru cei mici îl reprezintă deshidratarea severă, care se poate instala mai rapid decât la adulți. Astfel, toxiinfecțiile, suportabile în cazul adulților, se pot dovedi fatale pentru copii. De aceea, copiii cu toxiinfecție alimentară trebuie urmăriți îndeaproape pentru a evita deshidratarea severă. Semnele acesteia includ scăderea cantității de urină (mai puțin de 3 ori/zi) sau chiar lipsa urinei, uscăciunea gurii și a pielii, înfundarea ochilor în orbite sau a fontanelelor (semn care apare la nou născuți și la sugari), somnolență, leșin, respirație rapidă, pulsații rapide ale inimii (tahicardie). Deshidratarea severă reprezintă principala complicație a toxiinfecțiilor alimentare la copii. Fără tratament adecvat, evoluția poate fi gravă: șoc hipovolemic (scăderea tensiunii arteriale, pierderea lichidelor) și deces. După cum ne-a spus dna dr. Manciuc, cea mai importantă măsură pentru prevenirea deshidratării este administrarea sărurilor de rehidratare orală. Aceste „prafuri”, care se găsesc la farmacie, se dizolvă în apă fiartă și răcită. Pentru copii se recomandă consumul, în cantități mici, a 5 10 pahare în 24 de ore. Dacă micuțul are vărsături, scaune cu sânge, este indicată prezentarea de urgență la spital pentru rehidratare prin perfuzii. Părinților aflați în imposibilitatea de a procura săruri de rehidratare, dna dr. Manciuc le recomandă o soluție preparată astfel: se fierbe un litru de apă cu o linguriță de sare și o linguriță de zahăr, se răcește și se administrează în cantități mici și repetate. Indiferent de gravitatea toxiinfecției alimentare, este necesară consultarea medicului în primele 24 de ore de la apariția simptomelor, mai ales în cazul copiilor de vârstă mică. Până la prezentarea la medic, părinții vor administra numai sărurile de rehidratare orală. Copiilor cu tulburări digestive nu li se administrează medicamente fără sfatul medicului. Măsuri de prevenire a toxiinfecțiilor alimentare. Reguli de igienă minime, dar esențiale – aceasta este soluția cea mai bună și cea mai simplă pentru a preveni toxiinfecțiile alimentare. Multe dintre cazurile de toxiinfecții sunt determinate de condițiile precare în care sunt păstrate sau preparate alimentele. „Toxiinfecțiile sunt frecvente din cauza căldurii, din cauza neglijenței în manipularea alimentelor, a apei. Prima regulă și cea mai simplă este spălarea atentă a fructelor și legumelor înainte de a fi consumate”, ne sfătuiește dna dr. Manciuc. De asemenea, mai ales în zilele toride, este bine să evităm să preparăm alimentele cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului, dacă nu putem asigura condițiile minime de temperatură necesare pentru păstrarea alimentelor preparate. Suprafețele destinate preparării alimentelor trebuie păstrate în condiții maxime de igienă. În cazul alimentelor gătite este necesară asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70°C. O altă regulă de care trebuie să ținem seama este evitarea oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte sau animale. „Cele mai multe toxinfecții sunt înregistrate în perioada concediilor. Nu avem cum să știm în ce condiții au fost pregătite și păstrate produsele comercializate direct pe stradă. Recomandarea este să evităm înghețata, prăjiturile, produsele de patiserie, micii sau hamburgerii vânduți în aceste condiții”. În cazul în care observăm simptome de toxiinfecție alimentară, cele mai importante măsuri sunt cele de rehidratare pe cale orală: „Dacă bolnavul tolerează să înghită și nu varsă, i se administrează săruri de rehidratare orală, care se găsesc în farmacii. Acestea se dizolvă în apă sau în ceai, iar amestecul se bea încetișor. Dacă starea bolnavului este foarte gravă sau dacă este vorba despre un copil, situație în care deshidratarea apare mai rapid, este bine ca pacientul să se prezinte la primul spital pentru rehidratare pe cale intravenoasă. Apoi, în funcție de gravitatea toxiinfecției și de natura ei, se continuă tratamentul”, ne-a mai spus dna dr. Carmen Manciuc.
