Creșterea salariilor trebuie corelată cu productivitatea muncii, întrucât există un pericol major în apariția unei spirale prețuri-salarii, fenomen greu de stăpânit odată declanșat, a declarat, ieri, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
„Trebuie corelate salariile cu productivitatea, pentru că vedem un pericol major în spirala prețuri-salarii. Știm din experiența altor state, când spirala se declanșează, este greu de stăpânit, se creează un cerc vicios din care toată lumea pierde”, a afirmat Isărescu, după o întâlnire cu premierul Călin Popescu Tăriceanu și ministrul Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian.
Cei trei oficiali s-au întâlnit, ieri, pentru a discuta pe tema coordonării politicilor fiscal-bugetare ale Guvernului cu cele ale băncii centrale privind atingerea țintei de inflație în 2008.
Guvernatorul BNR a salutat angajamentul Guvernului privind adoptarea unei politici salariale raționale și corelarea creșterii salariilor cu avansul productivității.
„Este bine de notat că o asemenea relație este de natură să ajute nu doar la menținerea unei inflații scăzute, dar cred că o să dea stabilitate monedei naționale, în timp. Este evident că nu pot coexista creșteri salariale peste creșterea productivității în același timp cu aprecierea cursului”, a spus Isărescu, reafirmând că BNR își va face datoria.
Oficialul BNR a mai spus că majorări salariile peste cele ale productivității, adunate în timp, se răsfrâng asupra ratei de schimb a monedei naționale.
Riscurile generate de creșterea salariilor peste avansul productivității au fost puse în discuție în repetate rânduri de către oficialii băncii centrale, una dintre consecințele acestui fenomen fiind creșterea prețurilor.
Guvernatorul BNR a reafirmat, marți, că banca centrală va lua toate măsurile necesare pentru înregistrarea unei traiectorii dezinflaționite pe termen mediu.
„Vom rămâne în continuare agresivi”, a spus Isărescu.
El a adăugat că următoarea ședință de politică monetară va avea loc la 20 martie.
BNR a majorat, luni, dobânda de politică monetară cu un punct procentual, de la 8% la 9% pe an, și a decis adoptarea unor măsuri prudențiale suplimentare, inclusiv prin majorarea provizioanelor la creditele în valută, destinate debitorilor expuși riscului valutar.
