Sînt printre primele fructe cultivate pe pămînt. Mai întîi, perii au crescut spontan la poalele munților Himalaya, în urmă cu 6000 de ani. Apoi au fost cultivați și a început răpîdirea lor gradată în Asia și pe continentul european, avînd un loc privilegiat în grădinile regale din întreaga lume. Se spunea despre pere că aduc în sufletul ființei umane blîndețea și iertarea, fiind recomandate în alimentația persoanelor cu porniri colerice, care se enervează foarte ușor. Plinius considera că perele sînt fructele speranți, care readuc optimismul și favorizează pornirile generoase.
Despre valoarea terapeutică a acestor fructe nu s-a știut multă vreme mai nimic. Studii recente au arătat, însă, că perele se disting prin cîteva calități vindecătoare, rar întîlnite la alte alimente, fiind excepționale î tratarea afecțiunilor renale și urinare, a bolilor cardio-vasculare, precum și în intoxicații și în bolile care apar pe fondul deficiențelor imunitare.
– Colita de putrefacție – este eliminată într-o săptămînă cu următorul tratament. Înaintea fiecăreia dintre cele trei mese principale se consumă cîte o jumătate de kilogram de pere proaspete. Regimul alimentar în această perioadă și 2 luni după tratament va fi exclusiv lacto-vegetarian, fără nici un fel de carne, fără ouă, fără majoritatea lactatelor (se pot consuma doar unt, smîntînă de fermentație și iaurt).
– Anemia (inclusiv cea care apare la copii) – se consumă zilnic minimum un kilogram de pere, ca atare sau sub formă de nectar. Perele, pe lîngă faptul ca sînt destul de bogate în fier, stimulează hematopoeza, adică procesul de formare a globulelor roșii.
– Infecții asociate cu febră, deficiențe imunitare – se face o cură de 1-2 săptămîni cu nectar de pere, din care se consumă minimum un litru pe zi. Aceste fructe favorizează producția de celule cu rol imunitar, ameliorează stările febrile, hrănesc organismul, ajutîndu-l să lupte cu boala.
– Hipertensiune, aritmie cardiacă, boli cardio-vasculare în general – studii recente au arătat că un consum ridicat de polifenoli (substanțe organice prezente mai ales în fructe) din surse naturale este în strîsă legătură cu un risc mult mai scăzut de apariție a bolilor cardio-vasculare. Perele și piersicile sînt cele mai bogate în aceste substanțe naturale, mai ales cînd nu sînt tratate cu pesticide. Mai ales persoanele cu predispoziție spre această categorie de afecțiuni, sau la care bolile cardio-vasculare sînt deja instalate, ar trebui să consume în timpul toamnei mari cantități din aceste fructe, în special pere, netratate chimic.
– Litiaza renală (mai ales cu urați) – se consumă zilnic, vreme de 2-3 săptămîni, cîte 1-2 litri de suc de pere pe zi. Acest remediu nu numai că dizolvă și mărunțește pietrele, ci și favorizează eliminarea lor promptă, prin mărirea diurezei. De altfel, perele sînt un excelent stimulent al activității rinichilor, fiind folosite și în scop profilactic, împotriva litiazelor de orice fel.
Rețete de frumusețe cu gutui
Ridurile – sînt foarte eficient combătute de cojile unei gutui fierte într-o jumătate de cană de lapte. Soluția obținută se pune călduță, sub formă de compresă, pe obraji, unde se ține 20-30 de minute. Tratamentul se repetă zilnic, vreme de 3-4 săptămîni.
Tenul gras – se fac loționări ale obrajilor, nasului, bărbiei și ale frunții cu suc proaspăt de gutui. După aplicarea preparatului, se rămîne așa vreme de 30 de minute, după care pielea se spală cu apă călduță.
Prepararea fructelor în scop terapeutic
– Fructele uscate – se obțin prin tăierea în felii, cu o grosime de 1 cm, a fructului bine spălat în prealabil și nedecojit. Feliile se pun pe o ață care se plasează în preajma unei surse puternice de căldură (sobă de teracotă, calorifer). După 2-3 zile de uscare, feliile de fruct se pun în cuptor, care se dă la foc mic și se lasă cu ușița întredeschisă, așa încî fructele să se usuce rapid, dar fără să se ardă. Cînd feliile de pere sau de gutui sînt tari și aspre la pipăit, pierzîndu-și în mare măsură elasticitatea, procesul de uscare s-a încheiat, iar produsul obținut se depozitează în pungi de plastic bine închise.
– Decoctul de fructe uscate – aproximativ 40 de grame de fruct uscat se fierb vreme de 10 minute, după care se lasă să se răcească și se filtrează. Preparatul astfel obținut se consumă de regulă îndulcit cu miere, fiind un excelent astringent și antiinfecțios digestiv. Același decoct poate fi obținut din jumătate de kilogram de gutui sau de pere proaspete, date în prealabil prin răzătoare. Decoctul de gutui este cel mai cunoscut și folosit. Denumirea sa în limbaj de specialitate este de „Decoctum Cydoniae”, fiind un preparat oficial înregistrat în farmacopeea britanică, belgiană, franceză, și recomandat a se consuma în cantități mari contra: dizenteriei, diareei, gonoreei, stărilor de iritare ale mucoaselor, durerilor de gît.
– Fructele proaspete – se consumă bine spălate și, important, fără a li se îndepărta coaja (care este foarte bogată în vitamine și minerale). Întrucît gustul gutuilor nu este întotdeauna agreat, ele se consumă rase și amestecate cu miere (eventual amestecate și cu mere și cu coaja de lămîie rasă).
– Sucul – se obține din fructele proaspete, cu storcătorul electric centrifugal. Se consumă la cîteva minute după preparare, cînd potențialul sau terapeutic este maxim. La frigider se poate păstra într-o sticlă foarte bine închisă, vreme de cel mult 6 ore.
– Nectarul – se obține în blender (mixer electric), în care se pun un litru de apă, 3-4 pere de mărime medie sau 2 gutui nedecojite și 2 linguri de miere. Toate ingredientele se mixează vreme de 5 minute, după care se pune preparatul obținut într-o sticlă cu dop, care se păstrează la frigider. Se consumă nectarul pe parcursul unei zile.
www.formula-as.ro
