Percheziții la Suceava, într-un dosar de cămătărie concentrat la Timișoara, cu prejudiciu de 3,5 milioane de euro

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) Timișoara, împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, au efectuat, ieri, 18 percheziții domiciliare pe raza județelor Timiș și Suceava, într-un dosar de cămătărie în care s-a calculat un prejudiciu estimativ de 3,5 milioane de euro. Succint, 17 suspecți sunt acuzați că au împrumutat sume de bani unor persoane, fiind identificate 30 de victime, cărora li s-au strecurat în contractele făcute dobânzi foarte mari, ulterior o parte dintre păgubiți rămânând fără case, care le-au fost vândute de cămătari. Din informațiile pe care le avem, majoritatea membrilor grupării sunt din Timiș, la Suceava fiind șase percheziții.
Cum audierile din acest caz au continuat și vineri noapte, DIICOT nu a oferit încă detalii legate de cine sunt inculpații în dosar. Pe surse s-a aflat însă că liderii grupării ar fi doi frați,Tuță Martinescu, zis ”Profesorul”, și fratele său Artur Martinescu, nume cunoscute în lumea interlopă bănățeană. Unul dintre cei care și-au pierdut casa în dauna cămătarilor este fostul fotbalist Ioan Timofte. Acesta le-a luat însă apărarea cămătarilor, declarând că a luat bani cu împrumut și nu i-a mai dat înapoi, dar cu toate acestea a fost păsuit timp de patru ani, înainte de a-și pierde casa.
Victimele rămâneau fără case, iar apoi plăteau chirie să stea în ele
Revenind la ancheta procurorilor DIICOT Timișoara, aceștia au transmis că în perioada 2010-2017 s-a constituit un grup infracțional organizat de mari dimensiuni, care a acționat coordonat pe raza municipiilor Timișoara și Suceava, având ca scop desfășurarea de activități infracționale constând în acordarea de împrumuturi de sume de bani, prin contracte în conținutul cărora erau disimulate și dobânzile aferente sumelor împrumutate.
Contractele de împrumut erau perfectate cu obligația persoanelor împrumutate de a oferi garanții imobiliare solide, iar pe fondul clauzelor dezavantajoase mulți ajungeau să nu-și mai poată restitui datoriile.
„În nici unul dintre cazuri, cămătarii nu acceptau nici un fel de compromis în rezolvarea situației, în sensul că nu permiteau victimelor să își valorifice singure imobilele la prețul real al pieței, pentru a-și putea achita debitele, refuzând categoric să ridice ipotecile instituite pe numele acestora. Scopul clar conturat al grupării era de la bun început deposedarea victimelor de bunurile imobile cu care aceștia garantau împrumuturile contractate, prin instituirea de dobânzi mari, la termene de scadență foarte scurte, lucru care făcea ca victimele să fie în imposibilitatea de a plăti dobânzile percepute de cămătari. Unele victime suferinde de boli incurabile, fiind fără venituri, au fost puse în situația de a fi executate silit din propriile locuințe pentru că nu au mai fost în măsură să achite dobânzile percepute”, au arătat procurorii DIICOT într-un comunicat de presă.
Anchetatorii au mai descris și situații în care unii debitori erau nevoiți să locuiască în propria lor casă ca și chiriași ai membrilor grupării, achitând lunar sume cuprinse între 200 și 300 euro, în multe cazuri victimele ajungând să achite sume de peste 15.000 euro cămătarilor, doar cu titlu de chirie.