Pentru sănătatea oamenilor peste 65 de ani din Suceava și Botoșani, CNAS a alocat de 24, respectiv de 98 de ori mai puțini bani față de media națională și față de București

O analiză efectuată de conducerea Spitalului de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava asupra sumelor alocate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru servicii de îngrijire la domiciliu pentru pacienții cu vârste peste 65 de ani arată o realitate tristă: județele din Regiunea de Nord-Est a țării, cu excepția județului Iași, au primit cei mai puțini bani. Pe baza raportului de activitate a CNAS pe anul 2017 și a indicatorilor Institutului Național de Statistică, managerul spitalului din Suceava, economistul Vasile Rîmbu, a arătat că pentru populația cu vârsta peste 65 de ani din județele Suceava, Botoșani, Bacău și Neamț, sumele alocate per capita de CNAS au fost de 24, respectiv de 98 de ori mai mici față de media națională sau față de cele alocate în municipiul București. Județul vecin, Botoșani, este pe ultimul loc din acest punct de vedere. La fel, județele Suceava, Bacău și Neamț se situează în ultimele 10 locuri din țară la alocări financiare per capita pentru servicii de îngrijiri la domiciliu, cu sumede 3-4 ori mai mici față de media națională și cu 13-16 ori mai mici față de cele alocate în București.
„În contrast cu aceasta, județul Iași este pe locul doi pe țară, cu alocări de peste 2,4 ori mai mari față de media națională și cu sume de 8-58 de ori peste alocările per capita la populația cu vârsta peste 65 de ani față de celelalte județe din Regiunea NE”, a explicat Vasile Rîmbu, acuzând alocarea discriminatorie promovată de Casa de Asigurări de Sănătate, care blochează accesul pacienților la aceste servicii.
Nota de plată a „reformei” va fi suportată, până la urmă, de pacienți
În aceste condiții, a spus managerul Spitalului de Urgență Suceava, serviciile de îngrijiri la domiciliu din județele Suceava, Botoșani, Neamț și Bacău nu pot prelua cazurile externate din spital, care sunt de competența lor. Mai mult, dacă aceste servicii nu sunt bine dezvoltate, spitalele nu-și permit să refuze pacienții în vârstă, cu afecțiuni care ar putea fi tratate la domiciliu.
Vasile Rîmbu a subliniat și faptul că serviciile comunitare/sociale nu sunt suficient dezvoltate în județele din Regiunea NE, cu atât mai mult cu cât „furnizorii publici sau din sfera ONG se confruntă cu instabilitate privind regulile de finanțare la fiecare schimbare de ministru” și se întreabă de ce doar trei regiuni din opt au masterplan pentru reorganizare și restructurare, printre cele trei fiind și Regiunea NE, care are cele mai mari probleme de sănătate publică, are cele mai slabe alocări financiare și se confruntă cu lipsa de medici.
„În mod demonstrabil, conform raportului anual al CNAS, județele din nordul Moldovei sunt discriminate și, în mod interesant, masterplanul regional de servicii de sănătate nici nu analizează și nici nu propune vreo soluție de monitorizare și eliminare a discriminărilor multiple pe care le suferă pacienții/cetățenii, dar și furnizorii din multe județe din România și, în special din nordul Moldovei din cauza politicilor lipsite de transparență ale CNAS și ale Ministerului Sănătății”, a afirmat managerul Spitalului de Urgență din Suceava. Acesta a mai arătat că prin reguli discriminatorii de finanțare, ministerul și CNAS „au forțat spitalele să limiteze serviciile oferite populației”, inclusiv internările, „fără a ține cont de nevoile reale de servicii”. Mai mult decât atât, a spus el, la controalele efectuate în țară, „Curtea de Conturi a făcut presiuni ca spitalele să nu depășească contractul cu CJAS, fără a ține cont de aspectul medical, de obligativitatea spitalului public de a trata bolnavii și de a nu refuza nici un pacient dacă îndeplinește criteriile de internare/accesare a serviciilor”.
Rîmbu recomandă decidenților din sănătate să actualizeze masterplanul, dar înainte de asta să stabilească principii echitabile și corecte din punct de vedere profesional și să reconfigureze sistemul de finanțare și de plată a furnizorilor, pe bază de măsurători de costuri corect efectuate. „Orice modificare radicală bazată pe argumente care nu sunt corecte duc automat la un eșec al reformei, iar nota de plată va fi suportată până la urmă de populație/pacienți”, a avertizat managerul spitalului sucevean.