Integrarea romilor a redevenit un subiect de interes, după ce autoritățile franceze au început repatrierea țiganilor români și bulgari din orașele lor. De la scandalul internațional precedent, când italienii au recurs la măsuri dure pentru a ne trimite romii acasă, nici un oficial al statului nu a mai arătat preocupare pentru această problemă, lăsând-o pe seama ONG-urilor.
Județul Suceava are una dintre comunitățile mari de romi din țară. Potrivit consultantului pe problemele romilor de la Prefectura Suceava, Alina Stan, la recensământul din 2002 s-au declarat romi 9.186 de oameni, însă în realitate numărul acestora este de circa 20.000. Cele mai mari comunități sunt la Pătrăuți și Dolhasca și tot spre aceste localități s-a îndreptat prioritar și atenția celor care au inițiat proiecte de integrare, fie că a fost vorba despre autorități ale statului, fie de fundații.
Conform unei situații întocmite la Prefectură, în ultimii patru ani valoarea proiectelor cu finanțare europeană, derulate prin instituții ale statului, care au vizat îmbunătățirea situației romilor suceveni nu a atins nici măcar 300.000 de euro.
Cu efecte vizibile au fost proiectele care au vizat lucruri concrete, precum extinderea rețelei de apă și canalizare, pietruirea drumurilor de acces sau asistența medicală și educația copiilor în școli și grădinițe. Astfel de investiții au derulat Primăria Gura Humorului, în valoare de 208.294 euro, prin programul PHARE, Primăria Burla – 78.370 euro, prin Programul de Intervenții Prioritare (PIP), Primăria Pătrăuți, în parteneriat cu Asociația Phico Rromano – 30.000 ron, prin programul PIP, Primăria Dolhasca, în parteneriat cu grupul de inițiativă Speranța, Direcția de Sănătate Publică și Agenția de Dezvoltare Comunitară ”Inter-Activă” Botoșani – finanțat prin PHARE 2006, cu două proiecte, unul în valoare de 41.288 euro și altul, o Unitate mobilă, cu servicii medicale pentru romi, în valoare de 34.432,91 euro.
Un ONG a obținut finanțare pe un proiect de dezvoltare a competențelor sindicale la femeile rome
Pe lângă apă, canalizare, drumuri, dispensare și școli, agențiile guvernamentale, administrațiile locale, fundațiile umanitare sau ONG-uri pentru romi au elaborat proiecte cu care au obținut finanțare pentru lucruri mai puțin măsurabile, cum ar fi înființarea Centrului de Informare și Consiliere Romă, de la Gura Humorului, cu 5.560 de dolari, „Îmbunătățirea relațiilor de parteneriat dintre comunitățile de romi și instituțiile publice locale”, „Dezvoltarea competențelor/ abilităților în domeniul serviciilor sociale și sprijinirea pentru inserția pe piața muncii a femeilor de etnie romă din județul Suceava”, “Împuternicirea femeilor aparținând minorităților etnice în sindicate”, cu „problematica femeilor rome salariate ca măsură de creștere a incluziunii sociale pe piața muncii pentru grupurile vulnerabile” etc.
Este lăudabilă preocuparea inițiatorilor proiectului, o fundație destinată integrării romilor, pentru „problematica femeii rome salariate”, mai ales că numărul țigăncilor angajate cu carte de muncă la nivelul întregului județ probabil nu ajunge nici măcar la 30.
Cu bani europeni s-au pregătit și experți romi, care au fost angajați la primăriile din cinci localități în care trăiesc comunități mari ale acestei etnii. Bugetul proiectului la nivel național a fost de 18.494.490,00 lei, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) – Fondul Social European.
Pe durata derulării proiectului, experții sunt plătiți cu bani europeni, cu un salariu de aproximativ 1.000 de lei, apoi susținerea ar trebui să fie asigurată de primării, prin angajarea cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Tot în cadrul acestui proiect, birourile din primării ale experților romi au fost utilate cu mobilier și echipamente IT.
Unul dintre cele mai viabile proiecte a fost cel al burselor pentru elevii romi, derulat în anul școlar 2008-2009, când elevii romi au avut la dispoziție un buget pentru burse de 18,29 milioane de lei, ca parte a proiectului „Educația copiilor romi – calea spre un loc de muncă stabil”.
Programul a fost derulat de Agenția Națională pentru Romi, în parteneriat cu Roma Education Fund, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi și Asociația Pakiv România.
Unde-s banii pentru romi și care sunt rezultatele?
Un alt program de integrare inițiat în cadrul programului de Intervenții Prioritare pentru Comunități Rome (PIP) al FRDS – Fondul Român de Dezvoltare Socială a prevăzut asfaltarea a jumătate de kilometru de drum, de la comunitatea de romi din Pătrăuți până la șosea, și servicii sociale. Pentru acestea din urmă au fost alocați 10.000 de euro. Din sumă, 3.000 de euro au fost destinați pentru plata cadrelor didactice care le-au explicat romilor, o dată pe săptămână, timp de șapte luni, avantajele de a-și da copiii la școală. Restul de bani au fost pentru achiziționarea unui videoproiector, unui laptop și mobilier pentru cursuri.
În perioada septembrie 2007 – noiembrie 2008, organizația studenților și tinerilor romi „Romanitin” din Iași a derulat un proiect de intervenție socială, la nivel național, finanțat de Organizația Internațională pentru Migrațiecu sprijinul financiar al German Forced Labour Compensation Programme, în sumă totală de 4 milioane de euro. Obiectivul generalal proiectului a fost distribuția de ajutor umanitar pentru 1.600 persoane de etnie romă născute înainte de 9 mai 1945, cu situație materială precară, pentru o perioadă de 15 luni. Pe lângă pachetele lunare cu alimente, haine, produse de igienă, încălțăminte de iarnă, seturi de dormit și truse de prim ajutor, organizația ieșeană a prevăzut în program și înființarea unor „Cluburi pentru bătrâni”.
Pe hârtie, un astfel de club a funcționat și pentru țiganii din Dornești, marea majoritate săraci lipiți și analfabeți. Conform proiectului, clubular fi avut o bibliotecă de dimensiuni mici, cu aproximativ 50 de titluri de carte, reviste de interes cultural și de divertisment și ziare locale și naționale. O dată la două săptămâni ar fi fost organizate „discuții în grup pe teme culturale de interes și discuții de carte”.
De asemenea, romii ar fi avut la dispoziție un aparat foto cu care ar fi realizat fotografii în comunitate și ar fi participat la excursii organizate la mănăstiri și muzee din regiunea Moldovei. De patru ori pe lună ar fi fost organizată o seară de vizionare de filme și tot la Clubul Bătrânilor ar fi fost jocuri logice -șah, table, rummy, scrabble și ar fi avut loc campionate locale județene și regionale. De două ori pe lună ar fi fost seri de dans și muzică. Până la urmă, din tot ce a fost scris pe hârtie pentru obținerea finanțării, la destinatarii proiectului ar fi ajuns câteva pachete cu alimente și obiecte de igienă personală, iar câțiva romi din Dolhasca și Pătrăuți ar fi fost în excursii la muzee și mănăstiri.
