Modificări

Pensiile private și flexibilizarea legislației muncii, o necesitate după integrare



Legislația muncii va suporta, după integrare, o serie de modificări, care vor duce la flexibilizarea raporturilor de muncă, prin îmbunătățirea Codului muncii și a contractelor colective de muncă, precum și prin introducerea pensiilor private, pentru creșterea nivelului de trai al românilor, a spus, marți, președintele Casei Naționale de Pensii, Mihai Șeitan.
Președintele Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), Mihai Șeitan, a afirmat, marți, la Sinaia, în cadrul unui seminar privind legislația muncii după integrare, că după 1 ianuarie, legislația României va suporta modificări în ceea ce privește Codul muncii, contractele colective de muncă, legea patronatelor și a sindicatelor. Toate aceste modificări vor duce la aplicarea unor serii de elemente ale acquis-ului comunitar, într-o perioadă scurtă de timp, care va face posibilă participarea României la piața concurențială din Europa, din punct de vedere al raporturilor de muncă.
În ceea ce privește sistemul de asigurări sociale, Șeitan vede o soluție în apariția pensiilor private, atât cele obligatorii, cât și cele facultative, sistem care va intra în vigoare de la începutul, respectiv jumătatea anului viitor. „O modificare substanțială va suferi și Legea pensiilor publice, în ideea întăririi disciplinei de aplicare în zona pensiilor opționale și a celor anticipate”, a adăugat Șeitan.
Președintele CNPAS speră ca, în câțiva ani, salariul mediu să ajungă la 500 de euro, iar în 7-8 ani să depășească valoarea de 1.000 de euro, pentru ca angajații să poată avea un trai decent și, în același timp, cei care se pensionează să poată beneficia de o pensie pe baza acestor câștiguri.
Potrivit lui Șeitan, Legea pensiilor private, care cuprinde pensiile facultative și pensiile obligatorii, are o serie de garanții. Astfel, comisia de supraveghere a acestor pensii va avea la dispoziție un fond de garantare, care va fi folosit în cazul în care profitul angajatorului scade. „Un fond de pensii de natură facultativă nu poate da faliment”, explică Șeitan.
Pensiile private constituie o soluție la evoluția demografică actuală din România, care a dus la scăderea numărului de persoane active în câmpul muncii și la creșterea numărului pensionarilor, potrivit lui Șeitan.
În România, sunt, în prezent, 4,5 milioane de angajați și peste 5,5 milioane de pensionari, la care se adaugă aproximativ 500.000 de șomeri, conform statisticilor Ministerului Muncii.
Reforma sistemului de pensii are în vedere dezvoltarea segmentului de fonduri private prin transferul treptat al unei părți din contribuțiile plătite de salariați pentru asigurările sociale, prin sistemul public de pensii.
Programul se va realiza în două etape, și anume pensiile obligatorii administrate privat – pilonul II și pensiile private facultative – pilonul III. Fondurile de pensii facultative vor începe să funcționeze, cel mai probabil, la 1 ianuarie 2007, iar fondurile de pensii administrate privat ar putea deveni funcționale la mijlocul anului viitor.
Potrivit Legii privind pensiile facultative, care a intrat în vigoare în luna martie, persoanele ieșite la pensie vor putea beneficia de sume suplimentare, prin intermediul sistemului de pensii facultative, cu condiția să fi împlinit vârsta de 60 ani și să fi contribuit la acest sistem minimum 90 de luni. În plus, activul personal (suma acumulată) să fie cel puțin egal cu suma necesară obținerii pensiei facultative minime.
Actul normativ prevede că orice angajat – inclusiv funcționarii publici – sau persoană autorizată să desfășoare o activitate independentă poate opta pentru un fond de pensii facultative.



Recomandări

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson

La Fălticeni, „O lume mai curată, o lume mai bună” – o lecție de ecologie, solidaritate și speranță

La Fălticeni, „O lume mai curată, o lume mai bună” – o lecție de ecologie, solidaritate și speranță
La Fălticeni, „O lume mai curată, o lume mai bună” – o lecție de ecologie, solidaritate și speranță

Florin Pușcașu consideră că firmele românești au nevoie de un sistem de impozitare mai mic și predictibil și de o descentralizare a serviciilor publice

Florin Pușcașu consideră că firmele românești au nevoie de un sistem de impozitare mai mic și predictibil și de o descentralizare a serviciilor publice
Florin Pușcașu consideră că firmele românești au nevoie de un sistem de impozitare mai mic și predictibil și de o descentralizare a serviciilor publice

Veronica Grosu îi solicită premierului să elimine impozitarea indemnizațiilor foștilor deținuți politici și ale veteranilor și văduvelor de război

Veronica Grosu îi solicită premierului să elimine impozitarea indemnizațiilor foștilor deținuți politici și ale veteranilor și văduvelor de război
Veronica Grosu îi solicită premierului să elimine impozitarea indemnizațiilor foștilor deținuți politici și ale veteranilor și văduvelor de război

Deputatul AUR de Suceava Petru-Gabriel Negrea cere ministrului Muncii explicații despre „mica recalculare” a pensiilor

Deputatul AUR de Suceava Petru-Gabriel Negrea cere ministrului Muncii explicații despre „mica recalculare” a pensiilor
Deputatul AUR de Suceava Petru-Gabriel Negrea cere ministrului Muncii explicații despre „mica recalculare” a pensiilor

Deputatul AUR Veronica Grosu solicită Guvernului să aprobe programe de susținere a creditării companiilor și produselor românești

Deputatul AUR Veronica Grosu solicită Guvernului să aprobe programe de susținere a creditării companiilor și produselor românești
Deputatul AUR Veronica Grosu solicită Guvernului să aprobe programe de susținere a creditării companiilor și produselor românești