Sindicatele cer Guvernului, ca măsuri anticriză, asigurarea unei pensii minime de 350 de lei, creșterea alocației pentru copii la 100 de lei și prelungirea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj, pentru a sprijini absolvirea cursurilor de recalificare sau reorientare profesională. Solicitările sunt cuprinse în documentul privind măsurile anticriză propuse de sindicate, reprezentanții salariaților susținând că acestea sunt necesare pentru „prevenirea transformării crizei financiare și economice într-o criză umană”.
Sindicatele mai propun exceptarea angajaților din instituțiile de cultură și a celor din învățământul rural de la dispozițiile OUG 230 care interzice cumularea pensiei cu salariul și creșterea indemnizației de șomaj la maximum 75 la sută din salariul mediu pe economie.
Liderii confederațiilor sindicale au cerut, la întâlnirea de luni, cu ministrul Finanțelor, Gheorghe Pogea, ca actorii și cadrele didactice din mediul rural să fie excluse de la aplicarea OUG privind cumularea pensiei cu salariul de la stat, potrivit documentului cu măsurile anticriză propuse de sindicate.
Sindicaliștii cer și modificarea Legii pensiilor și menținerea legislației privind valoarea punctului de pensie.
În privința Legii pensiilor, aceștia cer unificarea tuturor sistemelor de pensii, astfel încât calculul pensiilor să se facă după același mecanism pentru toți contribuabilii, reglementarea condițiilor de reducere a vârstei standard de pensionare. Aceștia mai propun ca pensia de serviciu să fie reglementată ca drept al tuturor lucrătorilor din sistemul public, fără discriminare.
Ajutorul de șomaj, la 75 la sută din salariu
Reprezentanții Confederației „Cartel Alfa” cer, în pachetul de măsuri anticriză propus Guvernului, creșterea ajutorului de șomaj la 75 la sută din venitul salarial stabilit la contribuția medie reașezată pentru șomaj, respectiv nu mai puțin de 75 la sută din salariul minim garantat pe economie și nu mai mult de 75 la sută din salariul mediu pe economie la data plății.
„Cerem, de asemenea, să crească durata aplicării șomajului la minimum nouă luni, pentru a proteja mai mult timp persoanele afectate de criza economică”, a explicat Hossu.
În prezent, potrivit Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, indemnizația de șomaj reprezintă 75 la sută din salariul de bază minim brut pe țară în vigoare la data stabilirii acesteia, la care se adaugă, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de trei ani, o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului brut de bază lunar pe ultimele 12 luni a unei cote procentuale diferențiate.
Indemnizația de șomaj se acordă pe perioade stabilite diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare: șase luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an, nouă luni pentru un stagiu de cotizare de cel puțin cinci ani și 12 luni pentru persoanele care au cotizat peste 10 ani.
Sindicaliștii vor respectarea Acordului social încheiat în anul 2008, privind creșterea salariului minim garantat, care până în 2014 să ajungă la jumătate din salariul mediu pe economie.
„Bugetul ar trebui construit pe premise și ținte realiste, iar execuția bugetului trebuie gândită în termeni de prudențialitate și împreună cu aplicarea unui mecanism care să deblocheze creditarea”, potrivit măsurilor propuse în document de către Blocul Național Sindical (BNS).
Sindicaliștii din Confederația Meridian propun ca salariații afectați strict de criza financiară (sectoarele apărare, minier cu ramificații și auto) să fie protejați prin subvenția șomajului tehnic.
Adoptarea unei Legi a salarizării unice în sistemul bugetar, în scopul creării unui sistem salarial echitabil și stimulativ, aplicarea graduală a modificărilor în sistemul de salarizare, reintroducerea coșului minim de consum, ca instrument principal de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor salariale și politicilor de protecție socială reprezintă alte propuneri ale sindicaliștilor.