Sindicatele cer Guvernului, ca măsuri anticriză, asigurarea unei pensii minime de 350 de lei, creșterea alocației pentru copii la 100 de lei și prelungirea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj, pentru a sprijini absolvirea cursurile de recalificare sau reorientare profesională. Solicitările sunt cuprinse în documentul privind măsurile anticriză propuse de sindicate, reprezentanții salariaților susținând că acestea sunt necesare pentru „prevenirea transformarii crizei financiare și economice într-o criză umană”.
Sindicatele mai propun exceptarea angajaților din instituțiile de cultură și a celor din învățământul rural de la dispozițiile OUG 230 care interzice cumularea pensiei cu salariul și creșterea indemnizației de șomaj la maximum 75 la sută din salariul mediu pe economie.
Liderii confederațiilor sindicale au cerut, la întâlnirea de luni, cu ministrul Finanțelor, Gheorghe Pogea, ca actorii și cadrele didactice din mediul rural să fie excluși de la aplicarea OUG privind cumularea pensiei cu salariul de la stat, potrivit documentului cu măsurile anticriză propuse de sindicate.
Sindicaliștii cer și modificarea Legii pensiilor și menținerea legislației privind valoarea punctului de pensiei.
În privința Legii pensiilor, aceștia cer unificarea tuturor sistemelor de pensii, astfel încât calculul pensiilor să se facă după același mecanism pentru toți contribuabilii, reglementarea condițiilor de reducere a vârstei standard de pensionare. Aceștia mai propun ca pensia de serviciu să fie reglementată ca drept al tuturor lucrătorilor din sistemul public, fără discriminare.
Reprezentanții Confederației „Cartel Alfa” cer, în pachetul de măsuri anticriză propus Guvernului, creșterea ajutorului de șomaj la 75 la sută din venitul salarial stabilit la contribuția medie reașezată pentru șomaj, respectiv nu mai puțin de 75 la sută din salariul minim garantat pe economie și nu mai mult de 75 la sută din salariul mediu pe economie la data plății.
„Cerem, de asemenea, să crească durata aplicării șomajului la minimum nouă luni, pentru a proteja mai mult timp persoanele afectate de criza economică”, a explicat Hossu.
În prezent, potrivit Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, indemnizația de șomaj reprezintă 75 la sută din salariul de bază minim brut pe țară în vigoare la data stabilirii acesteia, la care se adaugă, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de trei ani, o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului brut de bază lunar pe ultimele 12 luni a unei cote procentuale diferențiate.
Indemnizația de șomaj se acordă pe perioade stabilite diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare: șase luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an, nouă luni pentru un stagiu de cotizare de cel puțin cinci ani și 12 luni pentru persoanele care au cotizat peste 10 ani.
Sindicaliștii vor respectarea Acordului social încheiat în anul 2008, privind creșterea salariului minim garantat, care până în 2014 să ajungă la jumătate din salariul mediu pe economie.
„Bugetul ar trebui construit pe premise și ținte realiste, iar execuția bugetului trebuie gândită în termeni de prudențialitate și împreună cu aplicarea unui mecanism care să deblocheze creditarea”, potrivit măsurilor propuse în document de către Blocul Național Sindical (BNS).
Sindicaliștii din Confederația Meridian propun ca salariații afectați strict de criza financiară (sectoarele apărare, minier cu ramificații și auto) să fie protejați prin subvenția șomajului tehnic.
Adoptarea unei Legi a salarizării unice în sistemul bugetar, în scopul creării unui sistem salarial echitabil și stimulativ, aplicarea graduală a modificărilor în sistemul de salarizare, reintroducerea coșului minim de consum, ca instrument principal de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor salariale și politicilor de protecție socială reprezintă alte propuneri ale sindicaliștilor.
BNS mai propune sprijinirea puterii de cumpărare a populației prin măsuri care să îmbunătățească modul de funcționare al piețelor și care să conducă la o reducere a prețurilor, în special la produsele de bază.
Sindicaliștii BNS vor ca măsurile de sprijin pe termen scurt să fie elaborate astfel încât să sprijine dezvoltarea economiei pe termen mediu și lung, contribuind la îmbunătățirea eficienței energetice, implementarea cerințelor de mediu, creșterea investițiilor în cercetare-dezvoltare și inovare. De asemenea, ar trebui avut în vedere crearea premiselor pentru creșterea productivității în sectoarele economiei fără ca acest obiectiv să depindă exclusiv de utilizarea forței de muncă, susțin sindicaliștii BNS.
Reprezentanții CNSLR Frăția susțin creșterea puterii de cumpărare a populației cu venituri sub medie, în scopul stimulării consumului și orientării acestuia către produse interne, precum și stimularea dezvoltării sectoarelor economice cu activitate în economia reală, inclusiv prin utilizarea de mijloace fiscale.
Sindicatele și patronatele solicită o compensație de 1.000-1.500 de euro, acordată o singură dată, la angajare. Aceeași compensație este solicitată și în cazul celor care acceptă un loc de muncă la distanțe de peste 300 de kilometri de locul de reședință și lucrează minimum un an de zile, precum și acordarea unui sprijin de 1.000 de euro după un an de activitate.
Păstrarea locurilor de muncă de calitate și în sectoare economice cu valoare adăugată mare și care au perspective de dezvoltare pe termen mediu și lung, mai propune BNS.
Formarea profesională și asigurarea accesului la diverse forme de pregătire care să facilizeze accesul pe piața muncii la ocuparea unor locuri de muncă de calitate, identificarea de măsuri care să sprijine mobilitatea internă în piața muncii, creșterea eficienței controlului în piața muncii prin identificarea și promovarea unui set de măsuri care să conducă la eliminarea posibilității ca relații de muncă „deghizate” să fie gestionate prin utilizarea unor tipuri de contracte, altele decât cele de mucă sunt alte măsuri propuse de BNS.
Confederația „Cartel Alfa” vrea un impozit „zero” pe profitul reinvestit în dezvoltarea capacităților de producție sau în tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse, dirijarea investițiilor spre tehnologii performante și dezvoltarea continuă a întreprinderilor, prin acordarea de facilități fiscale la reinvestiția profitului.
BNS vrea menținerea taxei de primă înmatriculare și punerea ei în acord cu politicile și practicile europene.
Reintroducerea coșului minim de consum, ca instrument principal de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor salariale și politicilor de protecție socială, reprezintă o altă propunere a BNS.
Cartel Alfa propune scăderea nivelului dobânzii BNR și realizarea unui buget de stat pe 2009 cu un deficit de 2,8 la sută, iar diferența față de deficitul inițial să fie folosită pentru crearea resurselor financiare din partea statului.
Autoritățile au format trei comisii de lucru, împreună cu sindicatele și patronatele, care vor discuta până miercurea viitoare măsuri de relansare a economiei și de protecție socială, acestea urmând să fie incluse în bugetul pe 2009 pentru a combate criza financiară.
Grupurile vor funcționa la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor Publice.
