Pelerinajul la Putna – sub semnul suferinței sinistraților

Putna a strălucit din nou. O vreme blândă, când cu nori, când cu soare, dar fără stropii de ploaie ucigători care au adus atâta suferință vineri noapte în câteva localități sucevene, a adunat în curtea Mănăstirii Putna aproape 2000 de pelerini. Putna a îmbrăcat și în acest an haine de sărbătoare. Reperul spiritual al întregii națiuni române, Mănăstirea Putna, a serbat ieri 502 ani de când voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt s-a strămutat la locașul de veci.
Pomenirea Binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt a început sâmbătă după amiază, când s-au oficiat vecernia și utrenia, urmate de o slujbă de priveghere. Toate aceste slujbe au fost oficiate de un sobor de preoți și călugări în prezența a câteva sute de credincioși. Ieri, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, unul dintre cei mai de seamă domnitori din istoria Moldovei, fiind cunoscut mai ales pentru vitejia și pentru credința sa, a fost cinstit, în acest an, de mai puțini credincioși decât în alți ani, având în vedere că zeci de familii își plâng încă morții, își jelesc casele și animalele, după potopul care s-a abătut și asupra județului.
– Apel către bucovinei de a-și ajuta frații aflați la mare necaz
Credincioșii care au ales să fie în această sfântă zi la Putna s-au alăturat suferinței semenilor lor și au vărsat o lacrimă pentru ei. Sfânta Liturghie a fost oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor numeros de preoți. „Nu-i greu să trăiești, ci-i greu să cumpănești”, a spus în fața mulțimii arhiepiscopul sucevean, care a făcut un apel către credincioși să se întoarcă la rugăciunea cu râvnă, la credința strămoșească, explicând Sfinția Sa că „Ștefan cel Mare a trecut prin atâtea necazuri…, prin câte n-a trecut el, dar a biruit credința sa și a lăsat lucruri mărețe în urmă: aceste biserici și mănăstiri”. ÎPS Pimen nu a uitat nici de sinistrații suceveni, mai ales de cei din Arbore – Clit pe care i-a vizitat personal cu o zi înainte, spunând mulțimii de pelerini că are încredere în bucovinei că sunt cu inimă mare și că vor da din puținul lor pentru construirea de case pentru sinistrați. „Să ne gândim…Ce s-a întâmplat este o chemare la pocăință. În lume este mare dezbinare, hoție, nedreptate. Dacă nu ne vom pocăi așa vom pieri – de moarte năprasnică. Noi vom face mai multe case pentru acești sinistrați din pădurile parohiilor, dar trebuie să mai cumpărăm lemn, din pădurile noastre care sunt încă la stat, jefuite, să cumpărăm lemne și să ridicăm case, pentru că vara nu mai durează mult”, a mai spus ÎPS Pimen.
– 10 iulie – Simpozion la Putna – 540 de ani de la întemeierea mănăstirii
La slujba arhierească de la Putna au participat și Părintele Iustin, starețul Mănăstirii Bogdana, Părintele Vasile din Crasna, Părintele Andrei din Basarabia, care se ocupă de Mănăstirea Sfintelor Mironosițe „Marta și Maria” din Teușeni, călugări, stareți de mănăstiri, preoți din împrejurimile Putnei. Starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a încurajat credincioșii aflați duminică la Putna, spunând că „orice încercare ne întărește”, și că se va ruga pentru cei care au fost luați de ape „pe nepregătite”.
Tot el a mai spus că luni, 10 iulie, se împlinesc 540 de ani de la așezarea temeliei Mănăstirii Putna, prilej cu care se va organiza un simpozion la care sunt așteptați istorici din Suceava, Iași, București. Tot în aceeași zi va fi sfințită de către ÎPS Pimen bisericuța ridicată pe un deal din spatele mănăstirii Putna, pe locul unei vechi biserici care a funcționat până la jumătatea veacului XX. La sfârșitul Sfintei Liturghii, arhiereul sucevean, alături de soborul de preoți, dimpreună cu pelerinii au ascultat cântecele închinate Voievodului Ștefan ce Mare, cântate
de corul de măicuțe al Mănăstirii „Marta și Maria” din Tăușeni – Basarabia, urmate de un grup de circa 60 de persoane, foarte mulți copii, aduși de Valeriu Cioban (sculptor de piatră, din Corjova, vecin cu Vladimir Voronin, actualul președinte al Republicii Moldova) din Transnistria, care au recitat poezii și au interpretat cântece patriotice, balade, pe acorduri de cobză.
Daniela MICUȚARIU
daniela@monitorulsv.ro
Măria Sa Ștefan… ,
Voievodul Ștefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei între anii 1457-1504, trecând la Domnul în data de 2 iulie 1504, în cetatea de scaun a Sucevei, după 47 de ani de domnie. A fost canonizat în 1992. Este ctitor al multor biserici și mănăstiri, moldovenești sau athonite. În anul 2004, numit și anul comemorativ sau omagial Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt – 500, Biserica Ortodoxă Română a comemorat 500 de ani de la trecerea lui la Domnul.
Starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a spus că „Măria Sa Ștefan stând aici, la gurile Dunării, a apărat nu numai ținuturile Țării Moldovei, ci s-a făcut apărător al întregii creștinătăți. De aceea, atunci când vestea biruinței de la Vaslui a străbătut până în Apus, Papa Pius al IV-lea l-a numit , , și l-a numit pe drept cuvânt, căci Maria Sa Ștefan a dovedit tuturor că este un atlet al lui Hristos, iar faptele Măriei Sale vorbesc până în ziua de astăzi. Astăzi poporul îi spune Sfântul Voievod Ștefan pentru lucrurile lui, pentru faptele lui, care nimeni dintre voievozi nu le-a făcut vreodată, și lucrul acesta rămâne viu și real, căci nimeni nu s-a mai ridicat la înălțimea Măriei Sale”.