1. În primăvara anului 1944, când la Iași se pregătea evacuarea datorită războiului, s-a pus problema ducerii sfintelor moaște la Mănăstirea Turnu din eparhia Râmnicului, acolo unde se aflau vremelnic la adăpost și moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. De ce n-au ajuns acolo, nu știm exact. Cunoaștem doar că racla cu moaștele Cuvioasei Parascheva a poposit la Mănăstirea Sămurcășești (Ciorogârla), de lângă București, în perioada 10 aprilie – sfârșitul lunii octombrie 1944. Sfintele moaște au fost însoțite de o escortă militară și de preoți de la Caderala mitropolitană din Iași. În perioada 27 octombrie – 13 noiembrie 1944 – au fost duse în Catedrala patriarhală din București. Pe drumul de întoarcere au trecut prin următoarele localități: Ploiești, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Bacău, Piatra Neamț, Mănăstirile Văratec, Agapia, Neamț. Ajung la Iași în 26 noiembrie, unde sunt întâmpinate de Mitropolitul Irineu Mihălcescu și numeroși clerici și mireni. Au fost primite cu multe lacrimi și flori, cu înflăcărate cuvântări, așa cum se menționează în presa vremii.
2. O altă perioadă de absență a sfintelor moaște din Iași a fost în vara anului 1947. O vară fierbinte care odată cu problemele de pe urma războiului aducea și o secetă nemiloasă care înrăutățea și mai mult viața. Pentru ca mila lui Dumnezeu să se arate din nou peste poporul Său, mulți preoți și credincioși cereau insistent o procesiune cu Sfintele Moaște ale Cuvioasei Parascheva prin Moldova. Atunci s-a desfășurat cea mai mare procesiune religioasă de pe pământul Moldovei.
Ea s-a derulat în două etape. Mai întâi în județul Iași (sfârșitul lunii mai – 10 iunie), iar apoi în județele Vaslui, Roman, Bacău, Neamț și Baia – până la sfârșitul lunii august. La procesiune au luat parte mulți clerici de la Catedrala mitropolitană din Iași și de la parohii, în fruntea lor aflându-se Arhimandritul Teoctist Arăpașu, actualul Patriarh al Bisericii noastre.
Nu înșirăm toate localitățile pe unde a trecut procesiunea în acele zile, dar, vom aminti de: Roman, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Mănăstirea Neamț – unde au poposit două zile -, de Leghin, Pipirig, Vânători, Neamț, Boroaia, Râșca, cu popas la mănăstirea din localitate, Baia, Fălticeni, unde moaștele au poposit timp de o noapte în biserica Adormirea Maicii Domnului din sat -, Rădășeni, Mălini, Mănăstirea Slatina.
Bătrânii satului Rădășeni povestesc cum s-a oprit procesiunea cu Sfintele Moaște și pe imașul satului. Acolo au ieșit toți sătenii, îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu prapori și flori pentru a întâmpina pe ocrotitoarea Moldovei. După ce s-au făcut rugăciuni și sfintele ei moaște au plecat spre Slatina, deasupra satului s-au adunat nori de ploaie și a plouat. Era cu adevărat o minune, căci de mai multe luni de zile nici un strop de ploaie nu mai udase pământul satului, iar efectele secetei erau deja dezastruoase.
(www.sfparascheva.mmb.ro)
