– Câteva sute de credincioși, armeni și români, au participat, ieri, la Hramul Mănăstirii Hagigadar – „Adormirea Maicii Domnului”, mănăstire cunoscută în popor sub denumirea de „Biserica Dorințelor”
– O parte dintre pelerini au păstrat tradiția de a urca Dealul „lui Bulai” în genunchi, pentru a li se împlini dorințele
– Alții au înconjurat mănăstirea de trei ori, tot în genunchi, oprindu-se la fiecare colț al lăcașului de cult pentru a face plecăciuni și a rosti rugăciuni
– Sfânta Liturghie a fost oficiată de ÎPS Arhiepiscopul Dirayr Mardichian, alături de preotul Azad Mandalian, cel care se ocupă de membrii comunității armenești din Suceava
– La eveniment au fost prezenți Ministrul Economiei și Finanțelor – Varujan Vosganian, deputatul Varujan Pambuccian, primarul Sucevei – Ion Lungu, consilierul local Aurel Steiciuc
Câteva sute de credincioși veniți din toată țara, armeni și români, au participat, ieri, la Hramul Mănăstirii Hagigadar – „Adormirea Maicii Domnului”, mănăstire care este cunoscută sub denumirea de „Biserica Dorințelor”. La ora 9:30, preotul Azad Mandalian, împreună cu mai mulți credincioși care purtau prapori cu chipuri de sfinți în mâini, l-a întâmpinat, la poalele dealului (Dealul „lui Bulai”) care duce la mănăstire, pe ÎPS Arhiepiscopul Dirayr Mardichian. După ce a urcat dealul, în dangătul clopotelor, ÎPS Arhiepiscopul Dirayr Mardichian a fost așteptat lângă mănăstire de zeci de credincioși. Pelerinii au sărutat crucea din mâna Arhiepiscopului și au fost binecuvântați de acesta. În spatele ÎPS Arhiepiscopul Dirayr Mardichian, se afla delegația oficială: Ministrul Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian, care este și președintele Uniunii Armenilor din România, deputatul Varujan Pambuccian, primarul Sucevei, Ion Lungu, consilierul local Aurel Steiciuc. Cu toții au intrat în mănăstire pentru a participa la Liturghia oficiată în limba armeană. O parte dintre pelerini au întrat în biserică, alții au ales să înconjoare biserica de trei ori, în genunchi. La fiecare colț al bisericii, credincioșii se opreau, făceau plecăciuni și spuneau o rugăciune. Alții au ales să urce Dealul „lui Bulai” în genunchi, în tăcere, cu busuioc în mâini. Din loc în loc, se opreau, aprindeau o lumânare, se închinau și porneau mai departe.
– „Este cea mai importantă sărbătoare a armenilor din România”
Eugenia Grigoraș este din satul Sfântu Ilie, și vine aproape în fiecare an la această sărbătoare. „Înainte urcam și noi dealul în genunchi. Acum, mai mult cei care vin pentru prima dată la mănăstire urcă și înconjoară biserica de trei ori în genunchi. Este bine că vine lumea la biserică, pentru că oriunde este Dumnezeu, iar aici dorințele se împlinesc”, ne-a spus femeia. Un reprezentant al comunității armene, diplomatul inginer Mahitar Dolmanian, a venit din București special pentru această sărbătoare. „Este cea mai importantă sărbătoare a armenilor din România, o întâlnire de suflet pentru armeni. Este singurul loc, în afară de hramul bisericii armene din București, unde vin reprezentanți din provincie, singurul loc unde se întâlnesc armeni din toate mediile sociale. Vin de mulți ani la Suceava, încă din tinerețe, iar în ultimii 10 ani nu am lipsit. Mă bucur că localnicii vin în număr mare la această biserică. În Suceava, din păcate, au rămas puțini armeni. Mai mulți au venit din țară, în mod organizat din Constanța, Galați, Pitești, cu autocarele, sau individual, cu mașinile, din București”, ne-a spus Mahitar Dolmanian. O altă credincioasă, care ne-a spus că locuiește „sub zidurile Bisericii Sf. Gheorghe Mirăuți – Suceava”, ne-a destăinuit că s-a pornit de acasă, așa cum spune tradiția, cu încrederea că dorințele i se vor împlini. „M-am închinat în liniște, m-am recules, mi-am adunat gândurile, mai ales că de vreo 10 ani nu am mai venit la hramul mănăstirii, și îmi era dor. Am venit să mă rog pentru copii, pentru nepoți. Dorințe sunt multe, separate pentru fiecare dintre cei dragi. Anul trecut mi-am pierdut soțul, băiatul meu este departe, stabilit în Finlanda, și dorul de mamă este foarte mare și greu de suportat. Mă rog ca Dumnezeu să-mi aducă liniștea de care am atâta nevoie”, ne-a povestit Maria Ursache. După Sfânta Liturghie, toți participanții la slujbă au gustat din bucatele pregătite de gospodinele armene, bucate sfințite de preot cu o seară înainte de hram. La agapa creștină, credincioșii au fost serviți cu supă „de urechiușe”, cu „iz” oriental, carne cu pilaf de orez, lipie și un pahar cu apă.
Istoricul Mănăstirii Hagigadar
Arhiepiscopul Dirayr Mardichian a povestit că înainte vreme, pe acest vârf de deal, era doar un biet paraclis din lemn, negru, sălbatic, părăsit de oameni. „Era în anul 1512, când doi frați armeni, pe nume Donavakian, renumiți negustori de vite, și-au oprit turmele pe aceste pământuri binecuvântate, hotărând să înnopteze lângă bisericuța de pe culme. Cei doi au urcat la paraclis și s-au rugat mult. În acea noapte, au auzit îngerii cântând și amândurora le-a apărut în vis Maica Domnului, care le-a spus: . Și afacerile le-au mers mai bine decât oricând. Întorcându-se de la Beci (Buda), frații Donavakian au îngenuncheat iarăși pe colina binecuvântată, construind aici, cu post și rugăciune, o mănăstire din piatră, fortificată, pe care au numit-o Hagigadar”. Această denumire a mănăstirii vine de la „hagiu” – dorință, „gadarel” – a împlini, din limba armeană, și se este cunoscut până în ziua de azi sub denumirea de Hagigadar – „Biserica dorințelor”.
