Curtea de Apel București a scăzut pedeapsa Ioanei Maria Vlas, de la 13 ani la 10 ani de închisoare, pe motiv că aceasta a fost sinceră atât pe parcursul anchetei cât și al procesului FNI și pentru că s-a prezentat la instanță chiar și după punerea sa în libertate, potrivit motivării instanței. Totodată, Curtea amendează decizia instanței inferioare, Tribunalul București, care ar fi comis o serie de greșeli, astfel că hotărârea este imposibil de aplicat pe latură civilă.
„Curtea apreciază că se impune reducerea pedepselor aplicate de către instanța de fond inculpatei la un cuantum egal cu minimul special prevăzut de lege. În acest sens va avea în vedere persoana inculpatei, care este la primul conflict cu legea penală, vârsta acesteia, starea de sănătate, atitudinea procesuală sinceră și de cooperare cu organele judiciare, comportamentul său rezultând din prezentarea sa în fața instanței de apel și după punerea sa în libertate”, arată judecătorii în motivarea de 1773 de pagini.
Aceștia nu au reținut însă varianta exprimată de Vlas pe parcursul procesului, aceea că ar fi fost constrânsă moral de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu pentru a comite și continua infracțiunile pentru care a fost acuzată.
„Inculpata nu a precizat în niciun fel natura pericolului grav pentru persoana sa sau a altei persoane, legate de punerea în pericol a vieții, a sănătății, a integrității corporale, a libertății sau a altei valori care ar fi putut fi prejudiciate dacă nu ar fi comis faptele ilicite despre care afirmă că s-au săvârșit sub imperiul constrângerii morale. (…) În același sens, împrejurarea invocată de către apelantă raportat la faptul că indicele de creștere al valorii unității de fond era stabilit de către Vîntu Sorin Ovidiu nu este de natură a o exonera pe aceasta de răspundere, în condițiile în care inculpata deținea o funcție de conducere în cadrul SC SOV INVEST SA, calitate în care a comunicat atât CNVM cât și investitorilor creșteri permanente ale valorii unității de fond, despre care avea cunoștință că nu sunt reale”, explică judecătorii în motivarea lor.
Motivarea judecătorilor Curții arată foarte multe nereguli din decizia Trbunalului București referitoare la modul cum au fost înregistrați mai mulți pagubiți care și-au depus cererile în calitate de părți civile sau vătămate. Judecătorii Curții arată că din cauza numeroaselor greșeli sentința dată de Tribunalul București, pe latură civilă, este „aproape” imposibil de executat.
„Analizând hotărârea instanței de fond (Tribunalul București – n.r.), cu privire la soluționarea laturii civile, Curtea constată că aceasta cuprinde numeroase greșeli care fac aproape imposibilă punerea ei în executare de către părțile civile. În primul rând, tribunalul a dispus obligarea inculpaților și a părților responsabile civilmente la plata despăgubirilor reprezentând contravaloarea unităților de fond către părți civile care sunt menționate de câte două ori, cu același număr de unități de fond, deși acestea sunt în posesia unui singur carnet de investitor”, se arată în decizia Curții de Apel București.
Curtea mai constată că instanța de fond a acordat, în mod greșit, unor părți civile despăgubiri reprezentând contravaloarea unui „număr uriaș” de unități de fond „de ordinul zecilor de mii sau chiar zecilor de milioane”, unități de fond pe care respectivele persoane nu le dețineau, se mai notează în motivare.
Potrivit documentului citat, „o parte dintre părțile civile apar, în mod greșit, de câte 2, 3, 4, 5, 6, 7 sau chiar 8 ori, cu același număr de unități de fond și deși, acestea sunt posesoare a unui singur carnet de investitor, instanța Tribunalul București a dispus obligarea inculpaților și a părților responsabile civilmente la plata despăgubirilor constând în contravaloarea unităților de fond corespunzătoare a 2, 3, 4, 5, 6, 7 sau 8 carnete cu același număr de unități de fond”.
În 18 iunie anul acesta, Ioana Maria Vlas a fost condamnată la zece ani de judecătorii Curții de Apel București, pentru înșelăciune și abuz în serviciu, timp de cinci ani având îngrădite anumite drepturi, după ce își ispășeșete pedeapsa. Totodată, instanța a constatat faptul că infracțiunea de fals pentru care a fost acuzată Vlas s-a prescris.
Mihaela Sima și Marian Petrescu au fost condamnați la patru ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru înșelăciune.
Andrei Marius a fost achitat de infracțiunea de complicitate la înșelăciune, fiindu-i prescrisă infracțiunea de fals.
Gavril Bătrân a fost condamnat la doi ani de detenție pentru neglijență în servciu, infracțiune ce a fost grațiată prin ultima lege dată în acest sens.
De asemenea, Ștefan Boboc și Cezara Bebis au fost grațiați de pedepsele de trei ani de închisoare, iar în cazul lui Gheorghe Bucur s-a constatat prescrierea faptei de fals, fiind condamnat la trei ani și trei luni de închisoare pentru complicitate la înșelăciune.
Nicolae Popa a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru înșelăciune și delapidare, infracțiunea de fals fiindu-i prescrisă.
În acest proces, Curtea de Apel București a renunțat la audierea lui Sorin Ovidiu Vântu în procesul privind prăbușirea FNI, întrucât acesta nu s-a prezentat în fața instanței, în pofida citațiilor de aducere cu mandat de la judecători, iar instanța a epuizat mijloacele procedurale pentru a-l aduce la proces.
Cea care a cerut audierea lui Sorin Ovidiu Vântu a fost Ioana Maria Vlas, susținând că omul de afaceri a fost scos de sub urmărire penală în rechizitoriul întocmit de Ministerul Public, deși ar fi fost beneficiarul unor sume importante din fondul de investiții. Vlas a mai susținut că Vântu ar trebui să aibă cel puțin calitatea de instigator sau de complice.
Ioana Maria Vlas a fost pusă în libertate în 7 aprilie.
Inițial, Ioana Maria Vlas, fostul administrator al SOV Invest, a fost condamnată de Tribunalul Capitalei la 13 ani de închisoare pentru înșelăciune, fals în înscrisuri și abuz în serviciu în formă calificată, iar Nicolae Popa – fost director al grupului de firme Gelsor și membru al Consiliului de Încredere al Sov Invest – la 15 ani de închisoare, pentru înșelăciune și fals în înscrisuri.
Totodată, Marian Petrescu, fost președinte al SOV Invest, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, în timp ce Mihaela Sima, fost director economic al SOV Invest, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare și interzicerea unor drepturi. Marius Andrei, cenzor extern independent al SOV Invest, a primit o pedeapsă de patru ani de detenție.
Gavril Bătrân și Diță Ioan, membri al Consiliului de Administrație al SOV Invest, au primit o pedeapsă de câte cinci ani de închisoare, iar Bebis Cezara, comisar coordonator al Departamentului de reglementare a pieței și intermediere financiară din cadrul CNVM și Boboc Ștefan, fost președinte al CNVM, au fost condamnați la câte trei ani cu suspendarea executării pedepsei. Gheoghe Negură și Mircea Ianculescu, foști membri ai Consiliului de Încredere FNI, au fost condamnați la câte trei ani de închisoare, de către Tribunalul București.
Tribunalul a constatat încetarea procesului în privința lui Camenco Petrovici, fostul președinte al CEC, care a decedat.
Decizia de condamnare dată în acest caz a fost contestată la Curtea de Apel București.
Între timp, Tribunalul București a declarat valabil contractul de fidejusiune/cauțiune încheiat în 6 decembrie 1999 între CEC, SOV Invest și FNI. Instanța a obligat persoanele condamnate și firmele din acest dosar la plata de despăgubiri către 130.798 de investitori FNI, dar nu a acordat și daunele morale cerute.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a început plata despăgubirilor către păgubiții FNI, care, până la sfârșitul lui 2008, ar urma să primească o sumă estimată la 400 de milioane de lei.
