„Pe urmele Măriei sale”, pelerinaj la Mănăstirea Războieni – Valea Albă și Cetatea Neamț, a fost cea de-a patra acțiune culturală care se înscrie în „Sărbătoarea Voronețului – 520 de ani”.
Un grup format din 34 de persoane (măicuțe de la Voroneț, profesori universitari, sociologi, jurnaliști) au pornit marți într-o călătorie „pe urmele vitejilor”, pe urmele Măriei Sale Ștefan cel Mare. Așa cum a spus stareța de la Mănăstirea Voroneț, maica Irina, „mergem pe urmele vitejilor lui Ștefan, care au dat dovadă de jertfă”.
Popas la Mănăstirea Războieni – Valea Albă
Primul popas a fost la Mănăstirea Războieni – Valea Albă, pe locul unde Ștefan cel Mare a încercat să oprească oștile turcești. În amintirea acelei bătălii pierdute, din vara anului 1476, domnitorul Ștefan cel Mare a ctitorit Biserica „Sf. Mihail și Gavril”, dar la două decenii după bătălie.
Acest fapt a fost consemnat în pisania de pe fațada sudică a bisericii: „(…) Drept aceea a binevoit Io Ștefan Voievod cu a sa bunăvoință și a zidit acest hram întru numele arhistrategului Mihail și întru rugă sieși și doamnei sale Maria și a fiilor săi Alexandru și Bogdan și pentru sufletul tuturor binecredincioșilor creștini care s-au prăpădit aici în anul 7004 (1496) iar al domniei sale al patruzecelea curgător luna lui noiembrie 8”.
După cum ne-a povestit ghidul Mănăstirii Războieni, una din cele 25 de maici care formează obștea mănăstirii Războieni, pisania nu menționează când au început lucrările de construcție dar, având în vedere dimensiunile reduse ale bisericii și experiența altor ctitorii ale lui Ștefan cel Mare zidite în decursul aceluiași an, nu este exclus ca ridicarea monumentului să fi început în vara anului 1496, poate chiar în ziua de 26 iulie când s-au împlinit cei 20 de ani de la desfășurarea bătăliei, pentru a se încheia la 8 noiembrie același an, în ziua hramului.
Biserică ridicată pe osemintele ostașilor români
Maica Acachia, stareța Mănăstirii Războieni, ne-a confirmat faptul că biserica este construită pe osemintele ostașilor căzuți la datorie în anul 1476. „După două decenii de la dramatica încleștare, Ștefan cel Mare a decis deshumarea celor ce și-au pierdut viața pe câmpul de luptă, punând rămășițele acestora ca temelie noului așezământ. Această realitate istorică, transmisă prin tradiție și evocată indirect în pisania care s-a păstrat, a fost confirmată și de cercetările arheologice prilejuite de ultimele lucrări de restaurare ce au redat înfățișarea de început a bisericii”, ne-a povestit maica stareță.
În anul 1959 mănăstirea a fost desființată în urma unui decret de stat iar în anul 1990 a fost redeschis Schitul Războieni. Schitul primește statut de mănăstire în anul 1994, și este numită ca stareță, Maica Olimpiada Neagu. În anul 1998, din motive de sănătate, Maica Olimpiada se întoarce la Mănăstirea Văratec și este numită ca stareță Maica Acachia Caus, care stărețește mănăstirea și acum.
„Doina”, la Războieni
La finalul periplului de la Mănăstirea Războieni, maica stareță Irina de la Voroneț a anticipat următorul nostru popas spunând: „ca om, Ștefan cel Mare s-a simțit învins. Nu mai putea rezista după lupta de la Valea Albă, așa că s-a dus la mama sa, care stătea la Cetatea Neamț. Mama sa nu-l primește, și atunci Ștefan cel Mare se îndreaptă spre Voroneț, la Părintele Daniil Sihastrul, căruia îi cere sfat”.
Înainte de a părăsi Mănăstirea Războieni, actorul Marius Rogojinschi, de la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, care se afla în grupul de pelerini, a recitat în biserica lui Ștefan poezia „Doina” de Mihai Eminescu, un moment emoționant, care a însuflețit întreg grupul de pelerini.
Cetatea Neamț, în restaurare
Pelerinajul a continuat la Cetatea Neamț. Pentru că cetatea se află în restaurare, a fost nevoie de intervenția edilului orașului Târgu Neamț, primarul Decebal Arnăutu, pentru a vizita cetatea.
Bătrânele ziduri ale Cetății Neamț ne-au impresionat prin măreția lor, prin trecutul istoric, plin legende.
Poziția sa impresionantă, pe Culmea Pleșului, deasupra Luncii Ozanei, în partea de vest a orașului Târgu Neamț, poate fi comparată, spunea cineva, cu un „cuib de vulturi”, care a rezistat timpului de peste șase veacuri dar și asediilor.
Primarul orașului Târgu Neamț ne-a spus că a obținut fonduri europene pentru restaurarea cetății. „Vor fi amenajate 21 de camere în cetate (dormitoarele Domnului, <catedrala>, pivnița, și până de Sf. Nicolae sperăm să ducem la bun sfârșit toate lucrările de restaurare a cetății. Se reface drumul, canalizarea, utilitățile. Sfințirea Cetății Neamț este programată pe 1 – 2 iulie 2009, când sunt așteptați circa 50.000 de pelerini din țară și străinătate”, ne-a spus primarul Arnăutu.
„Moldova n-a fost a strămoșilor mei…”
După cei 800 de metri urcați pe jos de întreg grupul de pelerini, până pe zidurile Cetății Neamț, măicuțele de la Voroneț au creat un moment istoric: au citit și cântat din Acatistul Sf. Ștefan chiar în „catedrala” cetății, care urmează să fie „îmbrăcată” cu icoane pictate de maicile de la Mănăstirea Agapia.
La poalele Cetății Neamț, actorul Marius Rogojnschi a dat citire discursului rostit de Ștefan în piesa de teatru „Apus de soare”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, care are ca fir călăuzitor păstrarea neatârnării țării pentru generațiile viitoare. „Țineți minte cuvintele lui Ștefan”, spunea el, „care v-a fost baci până la adânci bătrânețe (…) că Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri sau a urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor!”.
Agapă, la final
Prin bunăvoința primarului Decebal Arnăutu, la sfârșitul vizitei în județul Neamț, acesta a oferit pelerinilor bucovineni o agapă, la care a invitat și două „vedete autohtone”, două eleve, frumos îmbrăcate în strai popular moldovenesc, care au interpretat câteva cântece din zonă.
Sărbătoarea Voronețului – 520 de ani se va încheia în luna septembrie, când este programată o sesiune de comunicări: „Mărturii de trăire în Istorie” (în zilele de 12, 13 septembrie), urmată, pe data de 14 septembrie, cu resfințirea bisericii restaurate.
Am simțit emoția, suferința, demnitatea Măriei Sale Ștefan
„Ne-am apropiat cu efort de zidurile Măriei Sale. Poate așa a vrut el… Am călcat într-un spațiu plin de istorie, l-am slăvit pe Ștefan chiar în paraclisul Sf. Ierarh Nicolae din cetate, am simțit emoția, suferința și demnitatea Măriei Sale Ștefan. A fost o zi încărcată de emoție și, de ce nu, de spirit patriotic. Am simțit vibrație lângă vibrație…”, maica Gabriela, Mănăstirea Voroneț.
„Puterea legendei”
Sociologul Carmen Balan a dorit să explice pelerinilor care este „puterea legendei”, povestea legendei lui Daniil Sihastrul.
După ce a plecat de la Cetatea Neamț, unde a fost respins de mama sa, Ștefan cel Mare s-a oprit la chilia părintelui Daniil Sihastrul, care, mai întâi, i-a transmis domnitorului să aștepte – „o formă de smerenie”, deși era domnitor, apoi, Ștefan s-a spovedit – „s-a căit pentru păcatele sale”, după care i-a povestit părintelui cele întâmplate în Valea Albă.
„Abia după ce a făcut acești pași, Ștefan a primit dezlegare și sfat de la Părintele Daniil Sihastrul. Putem spune, deci, că legendele au cuvânt de învățătură”, a completat sociologul.
