PE, îngrijorat modificarea legislației penale și juridice din România,condamnă intervenția poliției

Textul rezoluției Parlamentului European, ce va fi dezbătută și votată pe 13 noiembrie, semnalează îngrijorarea instituției UE privind modificarea legislației penale și judiciare din România din prisma potențialului de a submina independența sistemului judiciar și lupta anticorupție.Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conține 13 recomandări către România și instituțiile Uniunii Europene în ceea ce privește sistemul judiciar și lupta anticorupție.Totodată, dacă aceasta rezoluție va fi aprobată, Parlamentul European condamnă „intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018″.Textul rezoluției Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:1: Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin și drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislației privind legislația penală și juridică românească, în mod special de potențialul de a submina în mod structural independența sistemului juridic și capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupției în România, cât și să afecteze statul de drept;3. Condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;4. Invită autoritățile române să instituie garanții pentru a asigura o bază transparentă și legală pentru orice cooperare instituțională și să evite orice ingerință care ar putea afecta sistemul de control și echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;5. Îndeamnă autoritățile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupția; și să aplice strategia națională anticorupție;6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul său de a avea un efect intimidant asupra societății civile, precum și în contradicție cu principiul libertății de asociere și dreptul la viață privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;7. Își exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricțiile politice asupra libertății mass-mediei și față de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate și de reintroducere a defăimării în Codul penal;8. Îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societății civile și subliniază necesitatea abordării chestiunilor menționate anterior pe baza unui proces transparent și cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneția o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, așa cum este prevăzut în Tratat;10. Își reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupție pe 2017 și solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și ușor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupției în statele membre și pentru a evalua politicile lor anticorupție, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecția intereselor financiare ale UE;11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce privește democrația, drepturile fundamentale și statul de drept, implicând Consiliul, Comisia și Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei țări;12. solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse în urma recomandărilor de autoritățile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluții adecvate;13. încredințează Președintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Președintelui României”.