Deputații PDL sunt singurii care cer, conform raportului Comisiei juridice în cazul lui Adrian Năstase, ca plenul să aprobe începerea urmăririi penale a acestuia, în timp ce deputații PC și PRM se opun, cei ai PNL solicită „reticență extremă” față de solicitare, iar PSD evită să facă o recomandare.
Potrivit raportului Comisiei juridice, singurul grup parlamentar care a solicitat tranșant ca Parlamentul să avizeze începerea urmăririi penale a fost grupul PDL. Deputații juriști democrat-liberali susțin, conform raportului, că sesizarea DNA „este conformă”, că „nu există chestiuni de natură procedurală care să ducă la nulitatea anchetei”, dar și că nu există acte în dosar care să fi dus la încălcarea unor drepturi ale învinuitului.
Deputații PDL au cerut Comisiei juridice să recomande plenului Camerei „să aprobe începerea urmăririi penale a domnului deputat Adrian Năstase pentru faptele descrise de referatul întocmit de procurorul șef al DNA în dosarul 114/P/2007”.
Grupul parlamentar al PSD a subliniat că „sesizarea DNA”, transmisă Camerei „pentru a cere urmărirea penală față de Adrian Năstase”, este „o încercare a DNA de a-și subordona Camera Deputaților și de a o pune în situația de a-i revalida urmărirea penală făcută în alte dosare și probatoriul administrat, împotriva a ceea ce ÎCCJ a decis deja, și anume că urmărirea penală efectuată în mai multe dosare cu nerespectarea dispozițiilor art.109 din Constituție, este nulă absolut”.
Social-democrații au evitat, însă, să facă o recomandare clară de neavizare a începerii urmăririi penale.
În punctul de vedere al PSD, redat pe două pagini, se arată că „pretinsele fapte de corupție”, pentru care s-au deschis 10 dosare, se referă la contracte încheiate cu societăți comerciale cu capital privat, iar raporturile lui Năstase sau ale familiei acestuia cu aceste societăți „sunt exclusiv comerciale și care nu intră în sfera ilicitului penal”. PSD a mai susținut că Adrian Năstase „nu are nicio legătură cu numirea Irinei Jianu în funcția de inspector-șef al Inspectoratului de Stat în Construcții”.
Deputații PSD au precizat că solicitarea DNA transmisă Camerei diferă sub aspectul motivării și încadrării juridice de cea trimisă de aceeași Direcție președintelui României, menționând că în sesizare se arată că aceasta se întemeiază „și pe împrejurări care exced obiectul cauzei” (pentru a crea o imagine completă, de ansamblu a activității infracționale), procedeul folosit neconstituind, în opinia social-democraților, doar o încălcare a prezumției de nevinovăție, ci și o atenționare către deputați, „în sensul că urmează ori sunt în derulare și alte cercetări în privința cărora vinovăția ar fi deja stabilită”.
Social-democrații au precizat și că Daniel Morar a recunoscut în sesizarea trimisă Camerei că „numai primele două probe au fost administrate în condițiile legale în dosarul 8/P/2006 al DNA”, dar și că din sesizare nu rezultă dacă s-a întocmit ordonanța de redeschidere a urmăririi penale în cauza privind terenul din strada Zambaccian, lipsa acesteia ducând la nulitatea tuturor actelor procedurale efectuate.
Ei au apreciat că „și invocarea înregistrărilor ambientale ca mijloc de probă reprezintă un abuz”, pentru că acest fel de întregistrări au devenit mijloace de probă admise de lege abia din septembrie 2006, o dată ulterioară efecturării înregistrărilor efectuate de DNA.
Deputații PRM au evidențiat și ei aceleași nerguli evocate de PSD, menționând că, printr-un „carusel al disjungerilor și conexărilor în mai multe dosare”, s-a încercat, prin încălcarea directă a normelor și spiritului Codului penal, „să se construiască un caz de natură penală”.
PRM a apreciat că nu este ecazul ca plenul să se pronunțe pentru a asemenea cauză.
„Motivația politică este evidentă, iar «stângăciile» acestei încercări o fac și mai pregnantă. Înțelegând rolul Camerei Deputaților în aprecierea cererii de cercetare ca pe un filtru în calea unor tendințe de răfuială politică, considerăm că nu este cazul a se vota pentru o asemenea cauză”, au arătat deputații PRM.
Grupul PC propune plenului Camerei să nu sesizeze Parchetul pentru efectuarea urmăririi penale, pe motiv că sesizarea DNA este neconstituțională, comportamentul DNA este „voluntarist, sectar și străin statului de drept”, referatul procurorilor și adresa Direcției sunt „prolixe” și „confuze”, dar și pentru că „materialul probator a făcut naveta între nouă dosare”, ceea ce întărește ipoteza că „s-a urmărit cu obstinație construirea unei învinuiri ori întreținerea unei teme para-penale pentru colportări în jurul numelui deputatului Adrian Năstase”.
Grupul PNL a subliniat că „deputații trebuie să fie extrem de reticenți față de solicitarea procurorilor DNA, din a căror lucrare se poate înțelege că stau mai degrabă cu un ochi în dosar, iar cu celălat la cel care îi numește”, menționând că și dosarul lui Năstase, ca și cel al lui Mitrea, „are un puternic miros… prezidențial”.
Deputații liberali au afirmat că, din întregul material studiat, se desprinde „strădania procurorilor de a transfera raporturi comerciale și civile în domeniul penalului, apelând la încadrări juridice care nu se potrivesc”, menționând că în România este mare nevoie de desfășurarea „unei lupte dure împotriva corupției”, dar că o importanță primordială o are existența unor „organe profesioniste, capabile să o facă, independent, imparțial și, mai ales, în afara politicului”.
Ei au evidențiat că urmărirea penală în cazul Năstase a început în 7 februarie 2006 în dosarul 8/2006, iar în dosarul 114/2007 la data de 1 februarie 2008, actele de urmărire efectuate fiind infirmate prin decizii ale Curții Constiuționale.
Grupul UDMR și-a menținut poziția de la cazul Mitrea, menționând că nu își va exprima un punct de vedere, dar afirmând că modul în care a fost sesizată Camera este neconstituținal.
Grupul minorităților a menționat, prin deputatul Mircea Grosaru, că singurele organe care se pot pronunța asupra vinovăției deputatului PSD sunt instanțele de judecată, precizând că în primul volum al dosarului lui Năstase a sesizat existența unor extrase de presă, nerelevante în acest caz, autodenunțul Cristinei Popa, documente contabile, autorizații de construcții, contracte, iar în următoarele „procese-verbale ale Gărzii Financiare, ANAF, rapoarte de inspecție fiscală, OP-uri, declarații ale martorilor și note ale interceptărilor telefonice”.
În urma dezbaterilor, a studierii dosarelor și a punctelor de vedere exprimate de către juriști și de către Adrian Năstase, Comisia juridică a decis „să se sugereze plenului Camerei Deputaților să nu seară urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase” pe motiv că solicitarea DNA este neconstituțională, dar și pentru că, pe fond, „din analiza probelor existente la dosar nu reies elemente care să justifice cererea”.
Raportul, prin care deputații juriști recomandă plenului să nu aprobe cererea de începere a urmăririi penale a lui Năstase, a fost adoptat, prin vot secret cu bile, de către 18 deputați din Comisie și respins de către patru.
Deputații juriști au constatat că și sesizarea privind începerea urmării penale a fostului prim-ministru Adrian Năstase, ca și aceea privind începerea urmării penale a fostului ministru Miron Mitrea, a fost semnată de procurorul-șef Daniel Morar, și nu de Procurorul general, Laura Codruța Kovesi, așa cum prevedea decizia Curții Constituționale. În urma acestei sesizări, raportorii au convenit să îi transmită lui Kovesi o adresă prin care să se „reliefeze mai pregnant neconstituționalitatea sesizării”, dar și „caracterul relativ ambiguu” al răspunsului anterior transmis de procurorul general.
Cei șapte raportori au convenit să urmeze aceeași procedură ca și în cazul lui Miron Mitrea, ponderea în referatul final constituind-o punctele de vedere ale fiecărui raportor.
Comisia juridică a pregătit, însă, și un model al cererii de începere a urmăririi penale în cazul în care plenul va decide avizarea sesizării DNA.
Potrivit raportului elaborat de Comisia juridică, „Adrian Năstase a susținut netemeinicia solicitării și a anumitor probe depuse la dosar”, atât sub aspect procedural, cât și sub aspectul fondului, în sensul că acuzațiile privind infracțiunile de „luare de mită, trafic de influență și participație impropire la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privată în legătură cu fapta de trafic de influență” sunt lipsite de temeinicie.
„Domnul deputat Adrian Năstase a apreciat că, în fapt, solicitarea DNA este făcută cu scopul de a-i fi discreditată imaginea sa de om politic și că abuzurile DNA îi prejudiciază indirect și pe membrii familiei sale”, se arată în documentul citat.
Raportul Comisiei juridice va fi discutat de către conducerea Camerei Deputaților, alături de cel privind începerea urmăririi penale a fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, în ședința Biroului Permanent de luni, când se va decide ziua în care plenul se va pronunța asupra solicitărilor DNA privind solicitarea de către Cameră a începerii urmăririi penale a celor doi deputați PSD.
