Liderul grupului PDL din Cameră, Cristian Rădulescu a anunțat că PDL a sesizat, marți, Curtea Constituională în privința a două proiecte legislative adoptate săptămâna trecută, respectiv modificările aduse legii răspunderii ministeriale și legii privind verificarea averilor demnitarilor.
„Dincolo de aspectele care țin strict de dreptul constituțional, nu putem să nu observăm că se dorește o cât mai complicată procedură când este vorba despre demnitari. Orice procedură suplimentară ne duce cu gândul la tergiversări în aplicarea legilor”, a declarat Cristian Rădulescu.
El a susținut că, în cazul Legii răspunderii ministeriale, au fost introduce verigi neprevăzute de Constituție, respectiv primul-ministru și ministrul Justiției, că a fost reintrodus integral articolul 16, care fusese declarat neconstituțional de Curtea Constituțională, și că în noua formă a legii, adoptată de Camera Deputaților, nu sunt avuți în vedere membrii Guvernului care nu sunt parlamentari, pentru care textul criticat nu prevede nicio procedură.
În ceea ce privește legea privind declararea și controlul averilor demnitarilor, democrat-liberalii au acuzat că utilizarea expresiei „venituri nejustificabile” nu este conformă prevederilor constituționale, fiind nevoie înlocuirea ei cu expresia „caracterul ilicit al dobândirii”.
„Nejustificat presupune nejustificarea unor sume care pot fi justificate, însă dobândirea a fost legală, în timp ce illicit presupune dobândirea unor venituri în mod nelegal”, se arată în sesizarea adresată Curții Constituționale.
Referindu-se la propunerea făcută de președintele Camerei Deputaților, liberalul Bogdan Olteanu, care i-a cerut șefului statului să trimită Parlamentului legea răspunderii ministeriale pentru reexaminare, Cristian Rădulescu a afirmat că legea adoptată cuprinde alte aspecte neconstituționale față de cele din decizia recentă a Curții Constituționale.
„Bogdan Olteanu a declarat că cere președintelui să retrimită pentru reexaminare Legea răspunderii ministeriale, fiindcă Parlamentul a aprobat un text care de fapt fusese declarat, în aceeași zi, neconstituțional de către Curtea Constituțională. Curtea s-a pronunțat asupra unui alt aspect: dacă trebuie dat avizul și de către Camera Deputaților sau Senat, în cazul demnitarilor foști miniștri parlamentari. Legea care a fost adoptată în aceeași zi se referă la alte aspecte. Ori este o confuzie din fuga calului, ori Bogdan Olteanu face joc mărunt de picioare făcându-se că nu pricepe diferența între cele două texte”, a mai spus Cristian Rădulescu.
Curtea Constituțională a decis, săptămâna trecută, că Ministerul Public va sesiza Camera Deputaților sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor și foștilor membri ai Guvernului care la data sesizării au și calitatea de deputat sau senator.
Potrivit Curții, în aplicarea dispozițiilor articolului 109 , alineatul 2, teza întâi, din Constituție, Ministerul Public va sesiza Camera Deputaților sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor și foștilor membri ai Guvernului, pentru faptele comise în timpul mandatelor lor și care la data sesizării, au și calitatea de deputat sau senator.
În aplicarea dispozițiilor articolului 109 din Constituție, Ministerul Public va sesiza președintele, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului care, la data sesizării, nu au și calitatea de parlamentar.
Tot săptămâna trecută, deputații au adoptat, cu 188 voturi „pentru”, 63 de voturi „împotrivă” și 3 abțineri, proiectul de lege prin care prin care se poate declanșa începerea urmăririi penale împotriva miniștrilor care sunt parlamentari numai cu aprobarea Legislativului, deși reprezentanții PDL s-au opus. Camera Deputaților este forul decizional în privința acestui proiect de lege care modifică Legea răspunderii ministeriale.
Luni, președintele Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, a anunțat că îi va cere președintelui Traian Băsescu, prin intermediul unei scrisori, să trimită Parlamentului Legea răspunderii ministeriale pentru reexaminare, pe motiv că CC a emis o decizie prin care stabilește caracterul de neconstituționalitate.
