Vicepreședintele PCM Kiss Istvan afirmă că partidul susține reorganizarea administrativ-teritorială pe provincii istorice, iar o astfel de provincie să fie Ținutul Secuiesc, format din Covasna, Harghita, o parte din Mureș și câteva comune din Brașov și având „capitala” la Târgu Mureș.
Vicepreședintele PCM Kiss Istvan a declarat, marți, într-o conferință de presă, că reorganizarea administrativ-teritorială a României ar trebui să țină cont de tradițiile și regiunile istorice ale țării, regiunile nou-create urmând să primească autonomie, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Susținem reorganizarea teritorială în ținuturile tradiționale: Oltenia, Ținutul Secuiesc, Moldova, Dobrogea, Maramureș, Crișana, Banat și așa mai departe (…) Dar în aceste discuții noi suntem pe varianta de a da autonomie regiunilor, printre care și regiunii Ținutul Secuiesc”, a spus vicepreședintele PCM, potrivit căruia, în zone mari, precum Oltenia și Moldova, s-ar putea înființa câte două regiuni.
În viziunea acestuia, reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să ducă la 12-13 regiuni tradiționale, cu unu până la două milioane de locuitori, fiecare cu conducere proprie și miniparlament regional.
El a explicat că, în mod automat, ca urmare a acestei reorganizări administrativ-teritoriale, se va reorganiza și sistemul de conducere, creându-se posibilitatea de a crește puterea de decizie a individului și a regiunii.
„Prin reorganizarea teritorială, automat se reorganizează sistemul de conducere a acestora, ar putea însemna o variantă mult mai economicoasă pentru populație și o posibilitate de a crește semnificativ puterea de hotărâre a individului și a regiunii respective despre viața cotidiană în regiunea respectivă, fără prea multe implicații centralizate de la București. (…) Ținutul Secuiesc ar cuprinde o mare parte a județului Harghita, județul Covasna, trei-patru comune din județul Brașov și o parte din județul Mureș, mai exact 26 de comune, iar capitala acestuia ar putea fi fixată la Târgu Mureș. Ar fi o mândrie pentru oraș să fie capitala Ținutului Secuiesc la Târgu Mureș. Noi vorbim de reorganizare administrativ-teritorială, care nu înseamnă numai o regiune etnică, înseamnă toate regiunile”, a spus Kiss Istvan.
El a adăugat că restul județului Mureș ar trebui să aparțină de „zona centrală Transilvania”, având capitala la Cluj-Napoca.
Kiss a afirmat că propunerea de reorganizare administrativă a țării nu este susținută numai de PCM, ci de toate forțele politice care văd că actualul sistem nu funcționează, el insistând pe ideea ca impozitele să rămână în regiunile din care se colectează.
Luni dimineață, BPN al PDL a mandatat conducerea partidului să discute cu partenerii din coaliție pentru elaborarea unui proiect de act normativ pentru reorganizarea administrativ-teritorială a țării, după cum a anunțat Gheorghe Flutur.
Premierul Emil Boc declara, luni, că reorganizarea administrativ-teritorială este necesară pentru ca România să nu își submineze șansele de a atrage bani europeni, arătând că atribuțiile care țin de servicii deconcentrate sau consilii județene trebuie să fie preluate de primării.
Emil Boc a explicat că descentralizarea trebuie să se producă până la ultimul nivel, iar atribuțiile care țin de servicii deconcentrate sau de consilii județene, în principal, să se ducă la nivelul primăriilor, pentru că „acolo este cetățeanul mai aproape de administrație”.
Prim-ministrul a arătat că la nivelul noilor consilii județene vor rămâne politicile de dezvoltare regională, de absorbție de fonduri europene, de distribuire de fonduri pentru investiții, drumuri, mediu. „Actualele județe nu fac față provocărilor secolului actual pentru a aduce bani europeni și de a avea politici coerente în ceea ce înseamnă investiții care trebuie să se realizeze”, a spus Boc, adăugând că, de exemplu, un drum începe dintr-un județ și se continuă în alt județ.
Surse din partid susțin că intenția conducerii PDL este ca Guvernul să definitiveze chiar în această săptămână proiectul privind reorganizarea administrativă a țării.
Dacă legea va fi adoptată în varianta susținută de Traian Băsescu și de PDL, România va avea opt regiuni, care se vor numi tot „județe”. Totodată, vor fi desființate actualele consilii județene și prefecturi, întrucât va exista doar o structură administrativă pe județ, au relatat sursele citate.
Propunerea legislativă, inițiată la începutului anului 2010 de toți parlamentarii UDMR, vizând modificarea și completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România a trecut tacit de Senat și se află la Camera Deputaților.
Proiectul de lege al UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prevede înființarea a șaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate județele Covasna – Harghita – Mureș, precum și organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare. În proiect se menționează că pe teritoriul României sunt constituite 16 regiuni și cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică.
Cele 16 regiuni de dezvoltare sunt: Botoșani – Suceava, Bacău – Iași – Neamț – Vaslui, Brăila – Buzău – Galați – Vrancea (macroregiunea I), Constanța – Tulcea, București, Călărași – Ialomița – Ilfov, Giurgiu – Teleorman, Dolj – Mehedinți – Olt (macroregiunea II), Gorj – Vâlcea, Argeș – Dâmbovița – Prahova (macroregiunea III), Arad – Caraș-Severin – Timișoara, Alba – Hunedoara, Sibiu – Brașov (macroregiunea IV) și Covasna – Harghita – Mureș, Bistrița-Năsăud – Cluj – Maramureș și Bihor – Sălaj – Satu-Mare (macroregiunea V).
