România are cele mai mari cheltuieli pentru investiții publice din Europa ca pondere în PIB pe ultimii 10 ani, dar valoarea investițiilor nu este corelată cu performanța acestora și se impun politici sectoriale coerente, potrivit lui Cătălin Păuna, economist senior al reprezentanței BM în România.
„România cheltuiește destui bani în investiții publice, sunt cele mai mari din Europa în ultimii zece ani ca pondere în PIB, dar există o lipsă de corelații între performanță și nivelul investițiilor. Putem obține un raport mai bun între rezultate și resurse în cheltuielile publice, trebuie să avem politici publice coerente la nivel sectorial, să avem indicatori de performanță pentru a aloca resursele în sectoarele prioritare”, a declarat marți Cătălin Păuna, economist senior al reprezentanței Băncii Mondiale (BM) în România, la o conferință organizată de Ziarul Financiar.
El a arătat că o altă zonă cu probleme o reprezintă gradul redus de confirmare în ceea ce privește colectarea veniturilor, cu un nivel printre cele mai mici din Europa.
„E o problemă de administrare, pentru că am schimbat destul de mult taxările în România, dar tot nu avem o colectare care să semnaleze un grad înalt de conformare”, a spus Păuna.
Economistul a precizat că aceste două zone ar putea contribui la potențialul de creștere economică, dacă problemele ar fi rezolvate.
Păuna a afirmat că Banca Mondială își păstrează prognoza de creștere economică a România pentru acest an la 1,6%, generată de un avans ușor al cererii interne. În contextul economic negativ din Europa, exporturile nu vor avea o pondere importantă în creșterea economică.
Avansul economiei ar putea ajunge la la 2,2% în 2014 și, gradual, la 3-4% pe termen mediu.
„Creșterea economică poate fi substanțial îmbunătățită prin promovarea unor reforme de tip structural”, apreciază Păuna, care spune că agricultura poate aduce 0,5-0,7 puncte procentuale la creșterea economică dacă are un an bun.
Economistul Băncii Mondiale apreciază că presiunile inflaționiste vor rămâne, dar inflația va avea o tendință ușoară de scădere.
„Sursele presiunilor inflaționiste țin de calendarul liberalizării prețurilor la gaze și energie electrică, vor fi efecte directe și indirecte datorită implicațiilor pe care le vor avea pentru coșul de consum. În opinia noastră, aceste presiuni sunt gestionabile printr-o monetară și fiscală disciplinate. Astfel, există contextul pentru o ușoară relaxare a dobânzii cheie”, a mai spus Păuna.
