O familie din satul Humoreni, comuna Comănești, se zbate între sărăcie și boală. Patru suflete, doi părinți bolnavi și cele două fiice minore, trăiesc din 340 de lei pe lună, ajutorul social primit de la primărie. Un proverb românesc spune: „Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă”. Cam așa stau lucrurile și în familia Puiu din Humoreni. Femeia este bolnavă de cancer de col uterin avansat și din ce ne-a povestit a fost operată acum doi ani, însă boala a recidivat. Carmen Puiu a primit din partea medicilor un diagnostic care a speriat-o cumplit: „cancer de col uterin avansat, tumoră secundară a plămânului și tumoră secundară ganglioni pelvini”. Femeia ne-a povestit că face cu greu față tratamentului cu citostatice. Soțul ei, Adi-Gruia Puiu, a suferit, în anul 2014, o intervenție chirurgicală pe cord deschis, medicii punându-i la inimă o „proteză mecanică Sorin-Bicarbon”. „Nu are voie să facă efort și trăiește numai cu pastile. Trebuia să meargă la control, dar din lipsa banilor nici nu mai știu de când nu a mai fost la control, la Iași. Zice că îl doare operația, i s-a învinețit puțin, zice că suflă greu, dar nu avem cu ce ajunge la medici. De multe ori nici nu avem ce mânca. Am două fete, una elevă în clasa a IX-a la Liceul Tehnologic «Nicanor Moroșan» din Pârteștii de Jos și o fetiță care merge la grădiniță. Lor le trebuie papuci, haine, câte nu le trebuie…?! Cu fata cea mică am fost de patru ori la Cluj, pentru operație la ochi. Are strabism convergent și are dioptriile +5 și +4; hipermetropie mare și ambliopie profundă. Nu am mai putut să merg cu ea la Cluj, pentru că mi-a recidivat boala și am picat eu la pat. Ea are nevoie urgent să ajung la medicii de la Cluj. Avem trimitere și ne așteaptă cu fata”, ne-a povestit Carmen Puiu.
Întrebarea unui copil necăjit: “Mamă, când cumpărăm și noi o sacoșă mare cu de toate?”
Până nu de mult, această familie nu a avut nici energie electrică. Bieții oameni au trăit la lumânare, iar fiica cea mare și-a făcut lecțiile la lampă cu gaz lampant. Cu toate acestea, profesorii spun că eleva este una dintre cele mai disciplinate, muncitoare și cu bun-simț din clasă. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a fost cea care a ajutat familia să-și racordeze casa la rețeaua de energie electrică. „De mâncat, mâncăm ce putem, bani de pastile, tratamente, controale nu mai avem. Eu nu mai am bani cu ce circula la spital, să fac citostatice, bani de analize, pastile, de tomograf etc. Mă doare sufletul pentru fetele mele. Fata cea mică a plâns pentru că a văzut o vecină care se întorcea de la cumpărături cu sacoșa plină și m-a întrebat: «Mamă, când cumpărăm și noi o sacoșă mare cu de toate?». M-a durut tare inima. Nu mai știu cum să le împart pe toate, practic nu avem nimic. Locuim toți patru într-o cameră”, și-a povestit durerea o mamă bolnavă și disperată că nu poate să facă mai mult pentru familia ei.
Au nevoie de ajutor!
Dacă puteți și vreți să ajutați această familie necăjită cu alimente, haine pentru cele două fetițe, rechizite, bani pentru analize medicale și transport spre clinicile unde trebuie să ajungă la medici atât părinții, cât și fetița cea mică, puteți să luați legătura telefonic cu mama copiilor, Carmen Puiu, la numărul 0755 847 052. Un gest mic poate aduce multă bucurie în sufletele acestor oameni care se luptă cu atâtea neajunsuri. Nu stau cu mâna întinsă. Își trăiesc cu demnitate sărăcia. Din păcate, starea de sănătate nu le permite să facă mai mult. Nu putem fi indiferenți la necazul lor, mai ales la lipsurile celor două fetițe nevinovate care, în mod firesc, au dreptul la educație și la un trai decent.